Președintele Klaus Iohannis ar urma să fie nominalizat de România pentru a candida la șefia NATO, în locul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră în octombrie. Pe lângă o așa-zisă surpriză a anunțului propriu-zis, o funcție de asemenea anvergură ar fi, totuși, singura opțiune pentru el.
Jurnalistul Euronews, Cătălin Lența, explică de ce ar putea fi văzută în acest fel o astfel de variantă și ce presupune ea.
De ce funcția de secretar general al NATO ar fi singura opțiune pentru Klaus Iohannis
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: "Cotroceniul spune că nu comentează zvonuri. E o surpriză poate pentru unii din Occident, dar pentru cei din partea estică a continentului, nu. Iar pentru cei din România, cu atât mai puțin, întrucât am văzut în ultima vreme o campanie de încântare, din partea autorităților de la București, a președintelui Iohannis.
Să ne amintim de discursul de la începutul lunii, din Parlamentul European, când Iohannis și-a prezentat propria viziune asupra Europei și a viitorului acesteia și spunea atunci, alături de Roberta Metsola, că a venit vremea ca țările din Vestul Europei să mai dea ceva și Estului, să nu mai fie prea puțin băgate în seamă aceste țări, pentru că suntem la fel de importante ca și cele din Vest, nu la nivel economic.
În acea perioadă era nesigur ce va face Charles Michel, exista o 'amenințare', pentru că multe state europene nu ar fi vrut să vadă Ungaria că preia, automat, la 1 iulie, șefia Consiliului European, trebuia făcută o schimbare extrem de rapidă dacă ar fi dorit Klaus Iohannis această funcție, el fiind încă președinte, asta presupunea o demisie de la București și nu știu dacă e un gest onorabil să-ți dai demisia și să mergi șef acolo. Între timp, s-a lămurit, rămâne Charles Michel o perioadă.
Sunt puține posturi pe care le-ar 'merita' președintele Klaus Iohannis. Să nu uităm că el vine din postura de șef de stat, nu fost ministrul, nu europarlamentar, nu parlamentar. Deci în mod normal, trebuie să te gândești și la o echivalență a valorii funcțiilor pe care le primești. Nu poți să mergi comisar adjunct la Comisie, deși se vorbește de un post de comisar european al Apărării în noul mandat posibil al Ursulei von der Leyen, dacă nu măcar în noul mandat al Comisiei Europene. Pentru că avem această situație în care Europa caută să-și adune o armată și să o și înzestreze. Postul de șef al Consiliului European nu știm dacă este valabil la momentul actual. Deci rămâne șefia NATO."
- Mandatul lui Klaus Iohannis, ca președinte al României, se încheie la finalul acestui an. În septembrie ar urma să aibă loc alegerile prezidențiale, devansate cu mai bine de două luni.
- Mandatul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO expiră pe 1 octombrie 2024.
Mark Rutte este susținut de SUA pentru a candida la șefia NATO
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: "Mark Rutte - Klaus Iohannis. Eu nu pot să fac o echivalență între cei doi, pentru că sunt oameni diferiți. Rutte e un politician cunoscut în partea vestică și apreciat de americani. Să nu uităm că SUA reprezintă ponderea în Alianța Militară Nord-Atlantică și la cheltuieli și la număr de trupe. Rutte se bucură de sprijinul multora dintre cei 31 de aliați, deja ar avea o majoritate, dar e nevoie de unanimitate. În schimb, Mark Rutte nu e foarte iubit de Ungaria, care nu e preitenă prea bună cu nimeni, de Turcia, de Bulgaria.
Să nu uităm eterna dispută pe spațiul Schengen, Bulgaria - Regatul Țărilor de Jos și România. Dar noi am fi un grup de patru țări care ne opunem candidaturii lui Mark Rutte și eventual accederii sale în funcția de secretar general NATO. România ar avea mult mai mult de convins decât cealaltă tabără, ar fi patru state despre care presupunem că sunt prea puțin doritoare să-l vadă pe Mark Rutte acolo, plus o parte din ceilalți care încă nu și-au exprimat opțiunile.
Vom vedea din nou dacă funcționează și la NATO, ca și în Europa, acea idee a cercurilor concentrice: un grup de țări puternice în mijloc, un grup de țări care gravitează în jurul lor și o Europă undeva mai spre margine.
Nu aș vrea să spun că e o mișcare stârnită dintr-un orgoliu, dar aceste negocieri par a înclina spre Mark Rutte, un om care a intrat în politică în 2002. Are 22 de ani de experiență, a fost șef de partid, dar cel mai longeviv premier într-o țară extrem de tulbure, din punct de vedere politic. El e și acum premier interimar până Geert Wilder își va face un guvern, deși alegerile au fost în 2023. Mark Rutte a dat dovadă că știe să negocieze și să-și impună punctul de vedere. Nu spun că acest lucru nu i-ar fi caracteristic și lui Iohannis, dar pare deocamdată că umbrela sub care stă Mark Rutte e mai mare decât parasolarul sub care stă Klaus Iohannis."
- Olanda și, în special, guvernul lui Rutte, s-a opus, o bună perioadă, ca România să acceadă în Schengen.
- Într-un discurs din Parlamentul European, Klaus Iohannis spunea, alături de Roberta Metsola, că țările din centrul și estul Europei nu trebuie să fie sărite la împărțitea funcțiilor.
- Mark Rutte nu ar fi agreat prea mult de Ungaria, Turcia, România și Bulgaria.
