Președintele american Joe Biden îl susține pe premierul olandez Mark Rutte la șefia NATO, ca înlocuitor al lui Jens Stoltenberg, conform publicației Politico, care citează un oficial american, sub protecia anonimatului. El susține că două treimi din țările NATO susțin această propunere.
În ultimele luni, au fost luate în calcul numele mai multor lideri europeni pentru această funcție, precum premierul Estoniei, Kaja Kallas, sau ministrul de externe din Letonia Krisjanis Karins. Însă niciunul dintre ei nu a anunțat că ar dori să candideze. Președintele american încă nu a anunțat public această susținere a sa pentru olandezul Rutte.
Joe Biden îl susține pe Mark Rutte la șefia NATO
Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, este scadent pe 1 octombrie 2024, după ce a fost prelungit de două ori. Norvegianul se află în această funcție din 2014, iar mandatul său trebuia să expire în 2022, dar a fost prelungit din cauza războiului din Ucraina. În iulie 2022, Joe Biden l-a rugat pe Stoltenberg să mai rămână în funcție.
La summitul din iulie, NATO va sărbători a 75-a aniversare. Până atunci, candidatura lui Mark Rutte trebuie aprobată. În urmă cu câteva zile, la Conferința de Securitate de la Munchen, Rutte a evitat să comenteze pe marginea acestui subiect. El a motivat decizia sa și a spus că "și-a învățat lecția în octombrie, când a dat de înțeles că îl interesează funcția".
O confirmare a faptului că Rutte e posibil să obțină acest post este și o declarație a șefului Apărării olandeze, Onno Eichelshein, care a spus că "este foarte probabil" ca Rutte să ajungă în această funcție.
În luarea unei decizii finale, candidatul trebuie să fie decis prin consens, iar asta înseamnă că este nevoie de sprijinul tuturor celor 31 de state membre. Însă există două state, Turcia și Ungaria, cu care au existat neînțelegeri de-a lungul timpului. Iar maghiarii au avut înțelegeri de lungă durată cu premierul olandez.
O problemă în plus ar fi cheltuielile pentru apărare. În ultimul deceniu, țările membre NATO ar fi trebuit să aloce 2% din PIB pentru apărare, iar Olanda încă nu a atins acest prag, însă este pe cale să o facă. Dacă în 2023 existau doar șapte țări din 31 care au alocat acest procent, în 2024 vor fi 18.
După ce ar ajunge la șefia NATO, Rutte va avea de înfruntat problema majoră a conflictului din Ucraina, despre care specialiștii cred că va dura mai mult de acest an.
Schimbarea șefului NATO vine în unul dintre cele mai dificile momente
O preocupare a NATO va fi modul în care națiunile își refac stocul de muniție și armament, după ce au furnizat Ucrainei mare parte din ele, în războiul cu Rusia.
În plus, există îngrijorări și în ceea ce privește viitorul președinte al SUA, care ar putea fi Donald Trump. Dacă ar reveni la putere, Trump ar putea să renunțe la a mai sprijini Ucraina, după cum a și anunțat voalat. Dacă ar renunța la sprijunul Ucrainei, SUA ar putea lua în calcul să se orienteze spre China, având în vedere tensiunile cu Taiwanul.
În mandatul lui Mark Rutte ca premier, Olanda este țara care a livrat cele mai multe avioane F-16 Ucrainei, 24. De fapt, ele vor fi livrate după ce piloții ucraineni vor termina instructajul în țări NATO. În ultimii doi ani, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, olandezii au trimis și tancuri, sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv Patriot, muniție și alte echipamente militare.
