Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţine miercuri, în faţa Parlamentului European reunit în plen la Strasbourg, al treilea său discurs privind starea Uniunii Europene. Șefa Executivului UE se va concentra pe crizele declanșate de războiul din Ucraina, dar și pe planurile pentru ca europenii să nu înghețe de frig în case la iarnă.
Democrația, pilon de bază
Șefa Comisiei Europene a reamintit că Uniunea Europeană este ghidată de valorile democratice și că va lua toate măsurile necesare pentru a face față provocărilor globale și pentru a proteja democrația.
„Astăzi, cu toții constatăm că trebuie să luptăm activ pentru democrațiile noastre. În fiecare clipă, în fiecare zi, trebuie să protejăm democrația de amenințările externe, dar și de răul care o atacă din interior. Aș dori să vă asigur că vom insista pe independența judiciară și ne vom asigura că ne vom proteja bugetul prin mecanismul de condiționalitate.”
„Sunteți parte a familiei noastre”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un mesaj special pentru cetățenii din Republica Moldova, Georgia, Ucraina și din țările din Balcanii de Vest.
„Această cale către o democrație puternică și calea către Uniunea Europeană sunt una și aceeași cale și de aceea vreau să le spun celor din Balcanii de Vest: Ucraina, Moldova, Georgia sunteți parte a familiei noastre, sunteți viitorul Uniunii noastre, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi toți.”
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, menționată în discurs
Ursula von der Leyen a ținut să o menționeze și pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii în discursul său și a descris-o ca o „constantă în toate vremurile furtunoase în ultimii 70 ani” care a găsit mereu cuvintele potrivite pentru fiecare situație.
„Ne-a amintit întotdeauna că viitorul nostru se construiește pe idei noi, dar se bazează în același timp pe cele mai vechi valori ale noastre.”
2023, anul european al formării
Deși numărul șomerilor a scăzut, Europa se confruntă cu o lipsă de a personalului. De aceea, șefa Comisei Europene a menționat că sunt necesare investiții în formare, pentru a veni în sprijinul celor care își doresc să lucreze, dar nu au pregătirea profesională necesară.
„Numărul șomerilor a ajuns la 6%, ceea ce e bine, dar în același timp locurile neocupate sunt la nivel record. Trebuie să investim mult mai mult în formare. De aceea dorim să colaboram strâns cu întreprinderile, pentru că ele sunt cele care știu cel mai bine care e forța de muncă de care au nevoie azi și de ce au nevoie mâine. Vă propun să facem din anul 2023 anul european al formării. Acesta ar fi pasul corect în momentul de față.”
Viitorul axat pe sustenabilitate
Șefa Comisiei Europene a susținut ideea că viitorul depinde de investiții: atât investiții în sustenabilitate, cât și investiții sustenabile.
„Trebuie să finanțăm tranziția către o economie digitală și cu zero emisii. Trebuie să înțelegem că este nevoie de o realitate în care datoriile publice vor fi mai ridicate. Avem nevoie însă de reguli fiscale care să permită investiții strategice, garantând în același timp și sustenabilitatea fiscală. Reguli care să fie pregătite pentru provocările acestui deceniu. De aceea, în octombrie vom face o propunere de noi idei pentru guvernanță economice.”
Ursula von der Leyen a explicat că aceste idei pentru guvernanța economică includ flexibilitatea din partea statelor membre în ceea ce privește parcursul de reducere al datoriei publice, dar sporirea controlului și a transparenței.
Natura, primul nostru aliat
Ursula von der Leyen a menționat că nicio țară nu poate lupta singură împotriva fenomenelor meteo extreme și împotriva acțiunilor produse de acestea, de aceea este necesară o mobilizare colectivă din partea statelor membre.
„Secetele viitoare vor fi mai grave decât cele pe care le-am văzut anul acesta și va trebui să lucrăm fără încetare în adaptarea climatică pentru ca natura să devină primul nostru aliat. Pe termen scurt, trebuie să fim mai bine echipați pentru a face față schimbărilor climatice. Vom dubla capacitățile noastre de luptă împotriva incendiilor în cursul anului 2023.”
UE va investi într-o bancă a hidrogenului
Având în vederea creșterea prețurilor la energie, sursele regenerabile de energie reprezintă cea mai bună soluție din care consumatorii au access la energie la prețuri mici. De asemenea, multe state europene s-au îndreptat către energia regenerabilă, pe care au implementat-o în diverse industrii.
Ursula von der Leyen a anunțat că UE va investi într-o nouă bancă europeană a hidrogenului pentru a „garanta aprovizionarea cu hidrogen” și că „astfel se va construi economia viitorului”. „Trebuie să lucrăm neobosit pentru a ne adapta la schimbările climatice și să facem din natură primul nostru aliat”, a spus șefa Comisiei Europene.
Dependența de gazele rusești, un preț usturător
Ursula von der Leyen a menționat că deși au fost făcute numeroase investiții în energie care au fost costisitoare, dependența de hidrocarburile din Rusia înseamnă un preț și mai usturător de plătit. Astfel, dependența energetică este necesară.
„Va trebui să ne bazăm pe furnizori precum Statele Unite, Norvegia și Algeria. Anul trecut, gazul rusesc a reprezentat 40% din importurile de gaz în Europa. Astăzi am ajuns doar la 9%. Însă, constatăm că Rusia manipulează în mod activ piața noastră a energiei. Preferă să risipească gazul, să îl ardă, decât să îl trimită pe continentul european.”
Milioane de europeni au nevoie de sprijin pentru a trece peste această criză a energiei. Uniunea Europeană a pregătit măsuri temporare, de urgență. Șefa Comisiei Europene că sunt necesare eforturi pentru a echilibra prețurile la gaze: pe de o parte trebuie asigurată siguranța aprovizionării, pe de altă parte trebuie asigurată competitivitatea la nivel global.
„Propunem o plafonare a veniturilor companiilor care produc electricitate la costuri mici. Aceste companii fac profituri la care nici nu am fi visat până acum. În aceste vremuri tulburi este greșit să faci profituri imense, uriașe, să tragi foloase de pe urma unui război și pe spatele consumatorilor. În aceste vremuri, veniturile trebuie să fie redirecționate către cei care au nevoie de ele. Propunerea noastră va colecta mai bine de 140 de miliarde de euro din partea Europei pentru a face față acestei situații dificile.
Împreună cu statele membre pregătim un pachet de măsuri pentru a ține cont de natura specifică a relației noastre cu furnizorii de gaze. De la furnizori nefiabili, precum Rusia, până la prieteni fiabili, precum prietenii din Norvegia.”
Războiul din Ucraina, punct cheie al discursului
Este prima dată când Parlamentul European dezbate starea Uniunii în situație de război pe teritoriul European. Șefa Comisiei Europene a menționat că solidaritatea europeană față de situația din Ucraina a reprezentat curaj și a fost un răspuns unit, hotărât și imediat, de care putem fi mândri. Conflictul a fost clasificat drept un război împotriva valorilor și viitorului nostru.
„Mă aflu azi în fața dumneavoastră cu convingerea că dacă avem curajul necesar și dacă găsim solidaritatea necesară, Putin va eșua, Ucraina și Europa vor izbândi. Astăzi, curajul are un nume. Acest nume este Ucraina. Curajul are un chip. Și acest chip este chipul tuturor bărbaților și femeilor din Ucraina care rezistă în fața agresiunii Rusiei.
Vom fi puși la încercare de cei care vor să exploateze orice fel de divizare între noi și acesta nu este doar un război declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, este un război pentru energie, este un război pentru economia noastră, este un război pentru valorile noastre, este un război pentru viitorul nostru.”
"Astăzi, curajul are un nume. Acest nume este Ucraina. Curajul are un chip. Acest chip este cel al tuturor bărbaţilor şi femeilor din Ucraina care rezistă în faţa Rusiei", a mai spus ea.
"Îmi amintesc momentul în care Olena Zelenska s-a adunat împreună cu părinţii copiilor ucişi în Ucraina. Am văzut-o pe prima doamnă conducând acest cortegiu de părinţi îndureraţi, care au agăţat clopoţei pe crengile copacilor. (...) Draga mea Olena Zelenska, a fost nevoie de curaj pentru a rezista cruzimii lui Putin, dar aţi rezistat, s-a ridicat o naţiune de eroi", a mai spus Von der Leyen.
Aceasta a menționat că sancțiunile împotriva Rusiei vor rămâne în vigoare. În ceea ce privește susținerea financiară pentru Ucraina: mai mult de 90.000 de euro alocați până acum, fără a lua în calcul și susținerea militară. Reconstrucția Ucraina va necesita numeroase resurse pe care Uniunea Europeană este pregătită să le ofere.
Dechiderea sesiunii de către Roberta Metsola, președinta Parlamentului European
Roberta Metsola, presedinta Parlamentului European a vorbit în deschiderea sesiunii și a menționat că este o onoare specială de o avea invitată la discurs pe Olena Zelenska, prima Doamnă a Ucrainei.
„Dragă Olena, suntem alături de tine și de poporul ucrainean. Suntem aici, astăzi, în contextul unei invazii ilegale, nejustificate a Ucrainei în vremuri în care prețurile la energie au scăzut, când inflația este în creștere, suntem într-o catastrofă climatică, costul vieții crește, e o perioadă de crize multiple și Europa va răspunde la toate aceste provocări și pentru a înțelege cum se vor realiza aceste lucruri, am marea plăcere de a-i da cuvântul doamnei președinte a Comisiei Europene pentru discursul privind starea Uniunii Europene 2022.”
Europarlamentarii, nemulțumiți de draft-ul raportului
Raportul despre starea Uniunii nu este un simplu document. Acesta este o analiză a ultimelor 12 luni și detaliază ce a făcut Comisia Europeană în această perioadă și care sunt măsurile menite să răspundă la actualele probleme cu care țările membre se confruntă.
În cadrul discursului, Ursula von der Leyen vorbește despre principalele realizări și, în limitele autocriticii instituționale, despre greșelile comise în ultimul an. Discursul este urmat de o dezbatere în care sunt implicați toți membri Parlamentului European, indiferent de culoarea lor politică. Totodată, președintele citește de regulă discursul în mai multe limbi, pentru a onora diversitatea culturală a Uniunii Europene.
Deși conținutul documentului nu este cunoscut de publicul larg, această urmează să fie publicat. Europarlamentarii care au apucat să vadă cel puțin un draft al raportului spun că nu sunt mulțumiți întru totul de felul în care Comisia a reacționat la evenimentele și situațiile din ultima perioadă.
Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este un moment esenţial care evidenţiază responsabilitatea Comisiei Europene faţă de reprezentanţii UE aleşi în mod democratic şi promovează o Uniune mai transparentă şi mai democratică.
