În timp ce continuă căutările pentru submersibilul Titan, dispărut în timp ce se îndrepta spre epava Titanicului, unul dintre primii clienți ai companiei OceanGate a caracterizat o scufundare pe care a făcut-o la locul respectiv în urmă cu doi ani drept o "operațiune kamikaze".
"Trebuie să fii un pic nebun ca să faci așa ceva", a declarat Arthur Loibl, un om de afaceri și aventurier pensionar în vârstă de 61 de ani din Germania.
Loibl a declarat miercuri pentru The Associated Press că i-a venit prima dată ideea de a vedea epava Titanicului în timp ce se afla într-o călătorie la Polul Sud în 2016. La acea vreme, o companie rusă oferea scufundări pentru jumătate de milion de dolari.
După ce OceanGate, cu sediul în statul Washington, și-a anunțat propria operațiune un an mai târziu, el a profitat de ocazie, plătind 110.000 de dolari pentru o scufundare în 2019, care a eșuat atunci când primul submersibil nu a supraviețuit testelor.
Doi ani mai târziu, el a făcut o călătorie care a fost un succes, împreună cu Stockton Rush, CEO al OceanGate, cu scafandrul francez și expertul în Titanic Paul-Henri Nargeolet și cu doi bărbați din Anglia.
Luminile au fost stinse în timpul scufundării
"Imaginați-vă un tub metalic lung de câțiva metri cu o foaie de metal drept podea. Nu poți sta în picioare. Nu poți îngenunchea. Toată lumea stă aproape sau unul peste altul", a spus Loibl. "Nu poți fi claustrofob."
În timpul celor 2,5 ore de coborâre și ascensiune, luminile au fost stinse pentru a economisi energie, a spus el, singura iluminare provenind de la un baston fluorescent.
Scufundarea a fost amânată în repetate rânduri pentru a remedia o problemă la baterie și la greutățile de echilibrare. În total, călătoria a durat 10,5 ore.
Grupul a fost norocos și s-a bucurat de o priveliște uimitoare a epavei, a spus Loibl, spre deosebire de vizitatorii de la alte scufundări, care au putut vedea doar un câmp de resturi sau, în unele cazuri, nimic. Unii clienți au pierdut plățile nerambursabile, după ce vremea rea a făcut imposibilă coborârea.
Avertismente privind siguranța submersibilului
El l-a descris pe Rush ca fiind un tinichigiu care a încercat să se descurce cu ceea ce avea la dispoziție pentru a efectua scufundările, dar, retrospectiv, a spus el, "a fost un pic dubios".
"Am fost un pic naiv, privind înapoi acum", a spus Loibl. "A fost o operațiune kamikaze".
Submersibilul OceanGate care îi transporta pe Rush, Nargeolet, un aventurier britanic și doi membri ai unei familii de afaceri pakistaneze a dispărut duminică, după ce a pornit spre epava celebrului vas, care a lovit un iceberg și s-a scufundat în 1912, ucigând toți cei aproximativ 2.200 de pasageri și membri ai echipajului, cu excepția a aproximativ 700 de persoane.
Acuzațiile recent dezvăluite sugerează că au fost făcute avertismente semnificative privind siguranța în timpul dezvoltării submersibilului, denumit Titan.
Garda de Coastă a SUA a condus căutările. Aeronavele au detectat zgomote subacvatice marți și miercuri, dar oficialii nu erau siguri de cauzele acestora.
