Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta în curând o strategie comună pentru industria de apărare a Uniunii Europene. În contextul războiului din Ucraina și a provocărilor tot mai mari de securitate, aceasta are rolul de a consolida producția militară. Șefa executivului european susține de altfel și ideea înființării unui post de comisar european pentru Apărare.
Consolidarea apărării europene este una dintre prioritățile actualei președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care tocmai și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat.
În urma invaziei rusești în Ucraina, statele membre ale Uniunii Europene și-au crescut deja cheltuielile militare: de la 240 de miliarde de euro în 2022, la 280 în 2023 și la 350, estimate pentru 2024.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: ”Trebuie să cheltuim mai mult, trebuie să cheltuim mai bine și cred că trebuie să dăm mai mulți bani producătorilor europeni pentru a ne consolida baza industrială de apărare.”
Primul pas va fi o Strategie Industrială Europeană de Apărare care va fi prezentată în următoarele săptămâni, după cum a anunțat von der Leyen. A fost avansată ideea unor achizițiile comune de capacități militare, așa cum s-a întâmplat în cazul vaccinurilor anti- COVID, sau chiar a unor titluri emise de UE pentru finanțarea cheltuielilor de apărare, așa cum a făcut UE pentru programul Next GenerationEU. Cu toate acestea, cercetătorii de la Centrul pentru Studii de Politică Europeană spun nu va fi ușor să fie aprobate noi măsuri.
Dylan Macchiarini Crosson, cercetător în cadrul Departamentului de Politică Externă a UE, CEPS: ”În prezent, nu există un acord între statele membre ale UE, de exemplu, privind achiziţionarea în comun de către UE, în numele statelor membre ale UE, a echipamentelor de apărare din ţări terţe, sau de la companii private. În acelaşi timp, şi discuţiile despre eurobondurile de apărare nu au încă o bază, fără un acord politic concret şi fără niciun studiu.”
În timp ce factorii de decizie din cadrul Comisiei elaborează aspectele tehnice juridice, unele state membre par să fie reticente, sau doresc să introducă condiții. Franţa, de exemplu, insistă să cumpere arme şi muniţii produse de companiile europene.
În prezent, statele membre cu cheltuieli de apărare mai mari raportate la PIB sunt Polonia, Grecia, Estonia, Lituania și Finlanda. Dar nu fac achiziții doar de la producătorii din UE.
Cu siguranţă, dacă von der Leyen rămâne la putere, un comisar european va primi un portofoliu de Apărare, ale cărui competențe sunt în prezent este împărțite între Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Comisarul pentru Piaţa Internă.
