Războiul din Ucraina a schimbat complet mediul de securitate din Europa și a transformat doctrina strategică a NATO, anul trecut fiind cel mai complex din istoria Alianței. Rusia a devenit din partener - dușmanul Alianței, iar China cea mai mare amenințare.
NATO a luat măsuri pentru întărirea flancului estic imediat după ce Vladimir Putin a declanșat conflictul. În plus, Alianța sprijină masiv Ucraina. Recent, Finlanda a devenit membră NATO. Summitul de la Vilnius va aduce noi decizii importante pentru aliați.
Începuturile Alianței Nord-Atlantice
În urmă cu 74 de ani, 12 state puneau bazele Alianței Atlanticului de Nord, iar obiectivul principal era crearea unui sistem comun de apărare împotriva oricăror atacuri venite din exterior. Numărul membrilor a crescut pe parcursul anilor până la 31. La începutul lunii aprilie, anul acesta, Finlanda a devenit parte a Alianței.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: ”Vom ridica steagul Finlandei pentru prima dată aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică și pentru NATO în general.”
Suedia pentru prima dată la un summit NATO
Summitul de la Vilnius este primul la care participă și statul scandinav. Extinderea NATO și summit-ul de la Vilnius vin în contextul în care Alianța trece prin cea mai mare transformare strategică, de la încheierea Războiului Rece. Conflictul din Ucraina a impulsionat NATO să-și reseteze doctrina și planurile de acțiune și să ia măsuri și decizii fără precedent.
Pentru prima dată în istoria sa, Alianța Atlanticului de Nord a activat Forța de Reacție Rapidă, în 2022. Structura, formată din trupe și mijloace pregătite să fie detașate rapid, a fost creată ca urmare a amenințărilor venite din partea Rusiei și a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea în 2014. Totul a culminat cu decizia Federației de a ataca militar Ucraina. A fost prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran a invadat alt stat suveran din Europa.
După summit-ul NATO de la Madrid , din 2022, Rusia este considerată stat inamic, iar China cea mai mare amenințare. Dacă după căderea Cortinei de Fier, cele mai importante operațiuni ale Alianței s-au desfășurat in țări îndepărtate, precum Irak sau Afganistan, acum , flancul estic din Europa este prioritatea zero. Deciziile privind întărirea acestei zone au implicații directe și asupra României. Țara noastră este membră a Alianței din 2 aprilie 2004. Atunci drapelul României a fost arborat la cartierul general al NATO din Bruxelles.
România, membră NATO din 2004
România a cerut formal aderarea la NATO în 1993, iar un an mai târziu a acceptat invitația Alianței de a participa la Parteneriatul pentru Pace. În 1999, la summitul de la Praga a fost adoptat planul de admitere de noi membri, printre care și România.
Țara noastră începuse să facă primii pași pentru a îndeplini toate condițiile cerute de Alianță. Spre exemplu, din 1997 până în 2002, aproximativ 100 de avioane de luptă MiG-21 au fost modernizate la standardul LanceR pentru a putea îndeplini serviciul de Poliție Aeriană. Anul acesta, cele 30 de aeronave care mai erau în dotarea Forțelor Aeriene au fost scoase din serviciu, în urma mai multor incidente grave în care au fost implicate. Tot în perioada de pre-aderare, în 1998, Parlamentul României a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă.
Un an mai târziu, a fost permis tranzitul spre Iugoslavia al contingentelor cehe şi poloneze din cadrul trupelor internaţionale NATO de menţinere a păcii pentru Kosovo. România și-a trimis și primii militari în misiuni în teatrele de operații din Afganistan și din Irak, în 2002 și 2003. Astfel, țara noastră și-a luat angajamentul de a combate terorismul alături de NATO, în contextul atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite și al activării, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă. În Afganistan, țara noastră s-a numărat printre statele care au trimis cei mai mulți militari: peste 32.000. După 19 ani, în iunie 2021, ultimul contingent s-a întors în țară, după ce Statele Unite au decis retragerea din teatrul de operații.
Nicolae Ciucă, fostul ministru al Apărării, președintele Senatului României: ”Am început în anul 2002, în ianuarie 2002 și încheiem în iunie 202. Începând cu acel an, am înțeles foarte bine care este drumul nostru pentru a putea sa ne integrăm în NATO, în UE. În toți acești ani, am rotit 37 de contingente, am pierdut 27 de camarazi.”
Misiunile României ca aliată NATO
După aderarea la NATO, România a participat la numeroase misiuni în alte țări pentru a-și arăta angajamentul față de Alianță. În acest moment, aproape 300 de militari români sunt în misiuni în Polonia, Lituania și în Kosovo. NATO a devenit, la rândul său, principalul garant al securității pentru țara noastră. În 2008, la București a avut loc cel mai mare summit al Alianţei, cu peste 6.500 de participanți, singurul summit aliat la care a fost prezent și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Trei ani mai târziu, România semna un acord cu Statele Unite privind amplasarea Scutului Antirachetă de la Deveselu, devenit operațional în 2016.
Jens Stoltenberg, secretarul General al NATO: ”Sistemul antirachetă este pentru apărare, este defensiv. Sistemul nostru este conceput pentru a face față potențialelor amenințări generate de rachete cu rază scurtă sau medie lansate din afara zonei euroatlantice.”
După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, la summitul din Țara Galilor, reflectoarele s-au pus pe flancul estic format din Polonia, țările baltice, România și Bulgaria. În 2014, aliații și-au luat angajamentul să aloce cel puțin 2% din PIB anual pentru bugetul Apărării. România face asta din 2017, iar din 2022, procentul a crescut la 2,5% din PIB.
Regiunea Mării Negre a devenit o prioritate. Tot în 2014, a fost aprobat și un plan de acțiune rapidă care prevedea, în cazul României, înființarea unei Unități NATO de Integrare a Forțelor și a unui Comandament Multinațional de Divizie Sud-Est. Trei ani mai târziu România a găzduit exercițiul Saber Guardian, la care au participat peste 25.000 de militari cu 3.000 de mijloace tehnice. Planul de acțiune din 2014 prevedea mărirea numărului forțelor de reacție NATO la 40.000. În prezent, Alianța vrea să crească acest număr la 300 de mii.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: ”Vreau ca românii și cei de acasă că suntem într-adevăr protejați de NATO împotriva oricărui risc de natură securitară pe care un adversar, o geografie, o situație, ni l-ar putea pune în față.”
Odată cu începerea războiului din Ucraina, NATO a trimis trupe, echipamente și aeronave suplimentare pe flancul estic pentru a-l întări. Pe lângă cele patru grupuri de luptă înființate în 2017 în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, au fost create alte patru în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. În țara noastră, cei peste o mie de militari care fac parte din grupul de luptă sunt cantonați la Cincu, iar majoritatea sunt francezi.
În acest moment, peste 5.000 de militari străini sunt detașați în România, dintre care peste 2.000 sunt americani dislocați la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
