"Este sau nu sigură clădirea în care vreau să pășesc?" Este o întrebare legitimă, la care răspunsul nu este ușor de găsit. De la hoteluri, pensiuni, restaurante și centre comerciale, până la școli, spitale sau instituții publice - pe hârtie, statul ar trebui să le controleze și să aibă date la zi.
Când cineva vrea să afle dacă școala în care copilul său urmează să învețe, spitalul în care urmează să se interneze sau hotelul în care vrea să meargă în vacanță au sau nu autorizațiile necesare, datele fie lipsesc cu desăvârșire, fie sunt vechi, incomplete, împrăștiate între instituții sau pur și simplu imposibil de descâlcit.
Peste 630 de coli de hârtie. De atâtea am avea nevoie dacă am vrea să scoatem la imprimantă lista cu autorizațiile de securitate la incendiu emise și cât și pe cea care conține clădirile care în cazul unui cutremur major s-ar prăbuși.
Și chiar dacă am face tot acest efort, tot nu am putea ști dacă o clădire este, sau nu, într-adevăr sigură.
Cine încearcă să se intereseze de siguranța unei clădiri, are de parcurs o adevărată cursă cu obstacole. În București, spre exemplu, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic ține, pe site, o evidență a imobilelor care s-ar dărâma în cazul unui seism.
Am încercat să verificîm siguranța în caz de cutremur a spitalelor din București.
”Pe site-ul nostru găsiți strict informațiile cu privire la imobilele pentru care avem date colectate până în prezent, imobile rezidențiale.
Clădirile, respectiv școlile sau spitalele, sunt instituții, sunt clădiri care sunt administrate de alte instituții, vorbim fie de ministerul educației, sau de primăriile de sector, care administrează școlile, respectiv ministerul sănătății, ministerul transporturilor, primăriile de sector, au, de asemenea, iarăși, în administrare spitale”, a declarat Răzvan Munteanu, AMCCRS.
Andreea și Alin au devenit recent părinți. Recunosc că, atunci când erau în spital, nu s-au gândit dacă se află sau nu într-o clădire sigură.
”Mergi pur și simplu la spital. Mergi pe încredere, da. Nu te informează, nimeni, e adevărat, în legătură cu așa ceva. Te gândești la alte lucruri, la curățenie, la medici, la asta chiar nu m-am gândit”, susțin aceștia.
În cazul spitalelor, Ministerul Sănătății nu are publică o listă specială, la nivel local sau național, în care să figureze explicit clădirile cu probleme. Singurele date sunt cele care se găsesc în Masterplanul Regional de Servicii de Sănătate. Acolo, în loc de nume, spitalele sunt trecute cu un cod.
Ministerul Educației are o listă cu școlile cu risc seismic. Documentul nu poate fi găsit direct de pe pagina de pornire a site-ului.
La începutul anului trecut, Ministerul Educației publica un comunicat de presă, în care anunța că va actualiza în fiecare vineri lista instituțiilor de învățământ care s-ar transforma în ruine în cazul unui cutremur major.
”Începând de astăzi, 24 februarie, Ministerul Educației va face cunoscută, prin afișare pe site-ul instituției, situația clădirilor așa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităților de învățământ în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR).
Lista cuprinzând încadrarea/neîncadrarea clădirilor într-o clasă de risc seismic va fi publicată în fiecare zi de vineri, cu datele actualizate în cursul săptămânii.”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Educației, de anul trecut.
Informațiile se află pe un link special. Echipa Euronews l-a aflat de la serviciul de presă. Documentul are peste 2300 de pagini și a fost actualizat ultima oară în octombrie anul trecut. În el sunt cuprinse și școlile care nu au probleme.
Și pe site-ul ministerului Dezvoltării sunt publicate liste pentru o parte dintre județele țării, unde oamenii pot vedea clădirile cu risc seismic. Mult mai pe înțelesul oamenilor este însă o hartă realizată de o asociație nonguvernamentală, care a prelucrat datele din acele liste. Reprezentantul acesteia spune însă că e nevoie și de implicarea statului.
”Lucrurile astea ar avea și ar trebui să aibă două soluții accesibile. Vorbim de acel registru al clădirilor care teoretic noi ne-am asumat că o să l realizăm cu finanțare din PNRR, deci sperăm că în decursul acestui an va fi scoasă la licitație procedura de elaborare aacestui registru al clădirilor, unde nu avem doar dacă a fost expertizată, și în ce clasă de risc a fost inclusă, ar trebui să avem informații cu anul construcției, cu suprafața desfășurată, cu regimul de înălțime, cu funcțiuneza.
În momentul în care noi avem clădiri care nu sunt expertizate după P103/2019, expertizele alea trebuie refăcute, pentru a se consolida clădirea respectivă”, a declarat Mihai Șercăianu, inginer.
Datele referitor la riscuri în caz de incendiu, mai ușor de găsit
Datele referitor la riscuri în caz de incendiu sunt mai clare și mai ușor de găsit. Fiecare inspectorat județean penmtru situații de urgență are pe site o listă cu clădirile care au această autorizație.
De la hoteluri, restaurante sau centre comerciale, până la birouri și instituții publice. Nu este clar însă care este situația clădirilor care nu figurează pe site.
Iar afacerile care funcționează fără o astfel de autorizație au șanse bune să treacă pe sub radar. În mijlocul capitalei, un hostel a funcționat vreme de mai bine de 10 ani fără să fi fost controlat măcar o singură dată de către inspectorii ISU.
Aceștia au aflat că unitatea de cazare nu avea autorizație abia atunci când acoperișul s-a aprins iar zeci de oaspeți au fost evacuați. Două zile a durat controlul care a avut loc ulterior. Inspectorii au descoperit că hostelul avea căile de evacuare blocate dar și că administratorii locației făcuseră improvizații la instalația electrică.
