Tragedia din Odorheiu Secuiesc, în urma căreia s-a prăbușit peretele unui internat al liceului Tamasi Aron, a lăsat în urmă un deces al unui băiat care urma să împlinească 18 ani pe 25 decembrie și trei tinere rănite.
Întrebările continuă să apară. Cine este vinovat și cum de a fost posibil ca lucrările să fie efectuate în preajma unei clădiri atât de vechi? Acestea sunt două dintre problemele care necesită răspuns. Iar experții în domeniul construcțiilor au încercat să ofere explicații din prisma specialistului.
În direct la Euronews, în cadrul emisiunii Vocile care contează, inginerul structurist Matei Sumbasacu a dat detalii despre cum trebuia făcută lucrarea de lângă acel internat.
Conform spuselor autorităților, în jurul internatului aveau loc lucrări de drenare, de înlocuire a unor țevi și de refacere a gardului.
Cazul internatului din Odorheiu Secuiesc. Expert: "Existau cerințe de bun simț ingineresc"
Matei Sumbasacu, fondator asociația Re-rise și inginer structurist: "Fără a dori să dau verdicte, pentru că urmează o investigație, evident că atunci când vorbim de excavații lângă structuri existente - și aici vorbim de o excavație lângă o structură care face parte dintr-o tipologie structurală foarte fragilă - trebuie să ne luăm măsuri de precauție.
În primul rând, dacă nu se pot respecta niște distanțe minime față de structurile existente, trebuie protejate oricum malurile excavației pentru a preîntâmpina o eventuală surpare. Nu zic că neapărat aceasta a fost cauza, dar evident că orice inginer de bun zimț și orice persoană care se uită la poza asta observă riscul. Sigur că e mai ușor să-l observăm acum, din păcate, în introspecție.
Cred că, din punct de vedere structural, clădirea, din ce am văzut, era una din zidărie de cărămidă și pare că avea zidărie de piatră la nivelul fundațiilor. Tipologia asta structurală este foarte sensibilă la umiditate, la acțiunea apei și la îngheț-dezgheț."
"Mai există o persoană foarte importantă care trebuia să vadă"
Matei Sumbasacu, fondator asociația Re-rise și inginer structurist: "Sunt diverse strategii pentru a excava lângă o astfel de structură. În primul rând, se recomandă să nu se excaveze atât de aproape. Dacă nu e posibil, oricum se recomandă să se excaveze în tranșe. Deci nu facem un șanț comntinuu, ci facem mai multe șanțuri întrerupte tocmai pentru a minimiza șansele de surpare.
Aici vedem un șanț lung, un șanț destul de adânc. Așadar, existau niște cerințe de bun simț ingineresc care trebuiau implementate. Nu a văzut primăria, nu a văzut ISC, dar mai există o persoană foarte importantă care trebuia să vadă - și ar trebui să ne obișnuim cu prezența acestor persoane pe șantier și să cerem, ca beneficiar - și acesta este dirigintele de șantier. Ei sunt cei care, în teren, verifică faptul că ce se execută este ce trebuia să se execute pe hârtie.
La astfel de structuri de zidărie și care au o șarpantă, deci structura acoperișului e din lemn, ele sunt structuri oarecum mai ușoare, cel puțin la nivelul șarpantei, și oferă niște șanse supraviețuitorilor. Dar acesta e un lucru mult mai de competeța celor care caută și salvează oameni. Există o posibilitate reală că, dacă în acea clădire erau mai mulți oameni și dacă erau prinși sub dărâmături, acum să vorbim de o tragedie și mai mare."
Astfel de clădiri vechi prezintă siguranță pentru a funcționa ca infrastructuri educaționale?
- Clădirea internatului a fost construită în anul 1892, după spusele lui Godra Zsolt, consilier local în Odorheiu Secuiesc. Liceul Tamasi Aron a fost construit între 1910 și 1911.
Viorel Popa, conf. univ. dr. la Facultatea de construcții București: "Din păcate, eu aș spune, despre aceste clădiri care au o asemenea vechime, că nu putem ști aprioric dacă prezintă un nivel de siguranță suficient. Ele au fost construite pe baza unor tehnologii tradiționale, fără a avea la bază un sistem de asigurare a calității în construcții sau fără a avea la bază reglemntări tehnice.
Sistemul de reglementări tehnice, îndeosebi în ceea ce privește protecția seismică, a apărut în România după 1960, deci mai bine de 70 de ani de la data construirii acestui imobil. Sigur că ele pot găzdui unități de învățământ.
Cred că trebuie să facem în continuare o activitate începută de mult, de peste 25-30 de ani, și anume să le expertizăm și, acolo unde este cazul, să le punem în siguranță. Asta e o activitate care trebuie susținută și făcută la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale, trebuie să fie o preocupare constantă a primăriilor, de a pune în siguranță fondul construit care aparține infrastructurii educaționale. Pași s-au făcut în privința asta, dar se vede treaba că mai este de lucru.
(Cine trebuia să vadă dacă clădirea e propice pentru a găzdui copii?) Cadrul legal prevede o abordate în mai multe trepte. Mai este legea 212, care a fost modificată în 2022 și care prevede că, tocmai pentru a determina nivelul de prioritate în ceea ce privește investiția publică pentru punerea în siguranță față de acțiunea seismică, este de dorit ca, la nivelul unităților administrativ-teritoriale, să se facă o evaluare vizuală rapidă a tuturor clădirilor.
Aceasta se poate fie la nivel de UAT, fie la nivel de ministere de linie sau alte instituții care au în proprietate un număr mare de clădiri. Pe baza acestei evaluări, care se poate face relativ rapid, cu costuri reduse, se poate stabili apoi care e ordinea de prioritate în expertizarea tehnică și, după caz, în consolidarea seismică."
