Uniunea Europeană va trimite în curând Ucrainei un ajutor militar și industrial în valoare de 1,4 miliarde de euro, după ce miniștrii afacerilor externe au încheiat luni un acord care ocolește Ungaria, țară care a obstrucționat asistența militară pentru țara devastată de război timp de mai bine de un an.
Banii proaspeți vor proveni din activele Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de 210 miliarde EUR, pe care blocul comunitar le-a imobilizat ca parte a regimului său de sancțiuni pe mai multe fronturi. În ciuda stării lor, aceste active continuă să genereze venituri pe care Moscova nu le primește.
Statele membre au convenit în martie să capteze aceste venituri și să le direcționeze direct în visteria Ucrainei: 90 % pentru echipamente militare și 10 % pentru proiecte de reconstrucție.
Suma de 1,4 miliarde de euro este prima tranșă din cele 2,5 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul se așteaptă să le colecteze în viitorul apropiat.
Asigurarea că ajutorul ajunge la guvernul de la Kiev a devenit prioritatea numărul unu, în timp ce Ucraina încearcă să limiteze o nouă ofensivă a trupelor rusești în est și îi roagă pe aliații occidentali să o ajute să își refacă stocurile militare.
Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a prezentat luni o propunere de deblocare a sumei de 1,4 miliarde EUR și de protejare a acesteia împotriva veto-urilor naționale.
"Trebuie să furnizăm Ucrainei mai multă apărare aeriană, mai multe muniții și mai mult sprijin pentru dezvoltarea propriilor capacități industriale", a declarat Borrell la finalul reuniunii ministeriale, menționând cele trei obiective ale pachetului financiar.
"Putin continuă să atace, vizând în principal infrastructura energetică. Este clar că Putin vrea să demonstreze că Ucraina este vulnerabilă, iar noi trebuie să demonstrăm că vom sprijini Ucraina", a adăugat el.
Nu a fost imediat clar cum a reușit decizia de luni să ocolească veto-ul Ungariei, deoarece orice decizie de politică externă în cadrul blocului depinde de principiul unanimității.
"Înțelegem că, din punct de vedere juridic, din moment ce un stat membru nu a participat la decizia de a utiliza aceste active (imobilizate), acesta nu are dreptul de a participa la decizia privind scopurile în care sunt alocate", a declarat Borrell.
Mai devreme în cursul zilei, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat: "Noi miliarde pentru Ucraina. De data aceasta prin lovirea cu piciorul în regulile europene și lăsând pe dinafară Ungaria".
Cu toate acestea, miniștrii nu au reușit să rezolve impasul în care se află de un an Fondul european pentru pace (FEP), instrumentul extrabugetare pe care UE îl utilizează pentru a rambursa parțial proviziile de arme și muniții pe care statele membre le trimit Kievului.
Din cauza veto-ului persistent al Ungariei, FPE a acumulat o restanță de 6,6 miliarde EUR, o cifră care a devenit o rușine publică pentru europeni.
Se așteaptă ca impasul în care se află FPE să fie discutat de liderii UE atunci când aceștia se vor întâlni la sfârșitul acestei săptămâni pentru un summit cu mize mari la Bruxelles.
