Zeci de rute feroviare lansate în ultimii ani facilitează călătoria peste granițele țărilor europene, potrivit Euronews Travel.
Însă o propunere anunțată recent de un grup de reflecție cu sediul la Copenhaga are un plan mult mai ambițios pentru conexiunile feroviare ale continentului.
Proiectul 21st Europe are în vedere o rețea feroviară de mare viteză la nivel european, care ar funcționa ca un sistem de metrou sau de tuburi.
Denumită Starline, aceasta speră să reinventeze infrastructura feroviară „fragmentată, inegală și adesea lentă” a continentului și să introducă conexiuni ultrarapide care să rivalizeze cu transportul aerian.
„Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de confort; este o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul XXI. Conceput ca un sistem de metrou, [Starline] schimbă modul în care europenii își percep propriul continent - nu ca o colecție de capitale îndepărtate, ci ca o rețea unică, în mișcare rapidă, în care fiecare conexiune, fie pentru oameni, fie pentru bunuri, este ușor accesibilă.”, afirmă think tank-ul.
- Trafic feroviar, paralizat la Paris. Cursele au fost anulate jumătate de zi, după găsirea unei bombe neexplodate
- China testează cel mai rapid tren din lume. Ce viteză poate atinge acesta
- Compania ungară MVM crede că preluarea E.ON Energie se va încheia în iunie sau iulie. Ministerul Energiei spune că tranzacția ridică probleme de securitate
Construirea unui sistem de metrou la nivel european
Nu se poate nega că un sistem feroviar la nivel european ar fi extrem de popular în rândul călătorilor.
„De la epoca de aur a trenurilor de noapte până la cei peste 400 000 de utilizatori Interrail de astăzi, dorința de a călători deschis și accesibil este clară. Cu toate acestea, în ciuda cererii publice, călătoriile transfrontaliere rămân fragmentate, lente și costisitoare.”, afirmă think tank-ul.
Deja se lucrează la Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), o inițiativă a Uniunii Europene care vizează unificarea infrastructurii pe întregul continent.
21st Europe afirmă însă că îi lipsesc „ambiția și designul”, nu doar în ceea ce privește experiența călătorilor, „unde emiterea complexă de bilete, serviciile inconsecvente și stațiile învechite fac ca transportul feroviar să pară fragmentat”, ci și în ceea ce privește „oportunitatea ratată de a face din transportul feroviar o caracteristică definitorie a Europei înseși”.
Grupul consideră că un design unificat este esențial pentru o rețea transfrontalieră.
„Gările par deconectate, trenurile au un design foarte diferit, iar călătoria în sine este rareori considerată ca făcând parte din experiență”, spune acesta despre sistemul actual.
Trenurile Starline ar putea lega Helsinki de Berlin în 5 ore
Rețeaua Starline 21st Europe, cu o lungime de 22 000 de kilometri, își propune să conecteze 39 de destinații din țările europene - cu linii care vor ajunge și în Marea Britanie, Turcia și Ucraina.
Noul sistem va fi cu aproximativ 30% mai rapid decât transportul rutier și feroviar actual, trenurile circulând cu 300-400 km/h.
Aceasta înseamnă că pasagerii ar putea ajunge de la Helsinki la Berlin în puțin peste cinci ore, în loc de o călătorie de o zi, cum este nevoie în prezent.
Cea mai bună șansă a Europei de a atinge obiectivele zero net pentru 2050
21st Europe vede Starline și ca un proiect de mediu. Transportul este una dintre cele mai mari provocări climatice ale Europei.
În 2022, sectorul a contribuit cu aproximativ 29% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, conform Agenției Europene de Mediu. Zborurile pe distanțe scurte rămân modul implicit de transport pentru milioane de persoane, în ciuda faptului că trenurile de mare viteză emit cu până la 90% mai puțin CO2 pe călătorie.
Țări precum Franța și Austria au început să restricționeze zborurile pe distanțe scurte acolo unde există alternative feroviare, însă un impact real „necesită o abordare continentală”, afirmă think tank-ul.
„O trecere îndrăzneață la calea ferată de mare viteză ar putea fi cea mai bună șansă a Europei de a-și atinge obiectivele de zero net pentru 2050, asigurându-se în același timp că mobilitatea rămâne rapidă și ecologică.”