De câte ori vi s-a întâmplat să cumpărați un produs sau un serviciu pentru că acesta era promovat de către influencerul dumneavoastră preferat? Cei mai mulți dintre noi o facem, însă de multe ori ne scapă două detalii: dacă influencerul respectiv a fost plătit pentru a recomanda produsul și dacă persoana respectivă are vreo expertiză în acel domeniu.
Un studiu ORACLE realizat în anul 2022 în SUA arată că 37% dintre consumatori au mai multă încredere în influencerii lor preferați decât în branduri. De asemenea, datele relevă că 80% dintre consumatori au făcut cel puțin o achiziție ca urmare a unei postări din social media. Trend-ul este însă unul global, iar obiceiul de a cumpăra produse sau servicii în baza unor recomandări făcute de influenceri și persoane publice este prezent și în România.
Cifrele ridică o dilemă: au influencerii vreo responsabilitate pentru ceea ce recomandă pe conturile lor?
NFTescu, de la speranță la dezamăgire
Pentru a răspunde acestei întrebări, am analizat parcursul în online al proiectului NFTescu, o colecție de NFT-uri promovată intens în social media cu ajutorul unor cunoscute persoane publice. NFT-urile cu personaje istorice putea fi achiziționate la începutul anului cu 0,8 Elrond, o criptomonedă care în ultimele 9 luni a căzut de la aproximativ 1200 RON/EGLD la aproximativ 280RON/EGLD, în data de 19 octombrie.
Pentru cei care au investit în NFTescu încă de la început existau multe promisiuni. Cea mai importantă era cea a veniturilor pasive care ar fi putut fi obținute cu aceste investiții. Evident, exista perspectiva vânzării acestor NFT-uri cu prețuri mult mai mari, dar exista și perspectiva unor evenimente educative sau private la care deținătorii de NFTescu putea participa sau chiar un giveaway cu o mașină Tesla Model 3.
Nimic din toate acestea nu s-a mai concretiza după ce, recent, fondatorii NFTescu au anunțat că proiectul „intră în stand by”. Au dat totuși asigurări că finanțarea va fi reluată la un moment dat, dar nu au dat niciun orizont de timp pentru cei care reclamau pe Reddit și Discord că totul a fost o păcăleală.
Fără probleme legale, dar cu dileme etice
Contactat de Euronews România, fondatorul NFTescu, Robert Grecu, a explicat că parcursul proiectului a prezentat aceleași riscuri pe care le are orice business și că NFTescu „este în stand by”.
„Este vorba despre un principiu investițional simplu: când investești, îți asumi că poți să și pierzi. Proiectul este acum în stand by!”, a explicat el.
Robert Grecu nu a vrut însă să comenteze eventuale probleme de etică pe care le-ar putea prezenta o situație în care un produs financiar este intens promovat de către influenceri care, prin natura ocupației lor, nu au nicio legătură cu domeniul financiar, explicându-ne că punem „întrebările greșite”.
Unul dintre cei care au promovat produsele NFTescu se numără Sorin Bontea, cunoscut pentru activitatea de chef. Pe pagina lui de Instagram, acolo unde la un moment dat a făcut o postare în care anunță că este proprietar al unui NFTescu, Chef Bontea are în 19 octombrie 828.000 de urmăritori.
Astăzi, când NFTescu este „în stand by”, Chef Bontea spune că nici măcar nu știa de soarta proiectului până să fie contactat de Euronews România.
”Și eu am cumpărat pentru că am crezut că la un moment dat că o să fac niște bani din asta. E o lecție. Eu doar am zis că am cumpărat. Nu am spus cuiva <<cumpărați, că vă îmbogățiți>>. E o întâmplare nefericită, dar niciodată nu recomand ceva în care nu cred”, spune e.
Sorin Bontea spune că îi pare rău dacă postarea lui a adus pagube urmăritorilor lui, dar precizează că de fiecare dată când promovează un produs și este plătit pentru activitatea de promovare, acesta marchează postarea ca atare.
Un domeniu autoreglementat și fără legi
De altfel, obligativitatea marcării reclamelor în social media este unul dintre punctele Codului de de bune practici în influencer marketing, lansat în octombrie 2020 și realizat de către IAB România și 2Performant.
Totuși, inițiativa este una de autoreglementare și, spun specialiștii din domeniu, prevederile codului de etică sunt respectate de către cei care oricum ar fi făcut asta și în absența unui cod. O lege ar rezolva parte din probleme și ar aduce cu sine și sancțiuni pentru cei care nu se conformează și, de exemplu, fac recomandări pentru produse din domenii pe care nu le stăpânesc.
Modele există în Spania și Australia, acolo unde influencerii riscă sancțiuni drastice și, în cazul Australiei, care pedepse cu închisoarea în cazul în care promovează produse financiare fără a marca publicitatea și fără a avea o aprobare din partea autorităților competente. În România, mai așteptăm, spune specialistul în social media, Cristian China Birta.
„Acest cod etic făcut de către noi, cei din industrie, este un semnal important: arată că ne luăm în serios această meserie. Nu e o lege, nu are putere juridică, da semnalul este important. Pe de altă parte, codul etic este respectat de către cei care oricum ar respecta regulile de etică. Eu personal sunt mare fan al legilor pentru că legea te arde la buzunar și nu numai. aș vrea o lege foarte clară. Ar trebui să fie clar reglementat totul, pentru că în activitatea de influencer e complicat să definești fiecare lucru, dar nu imposibil”, spune el.
Cristian China Birta crede că proiecte de reglementare ale activității de influencing ar trebui să existe, dar legea ar trebui făcută cu consultarea brandurilor, a agențiilor, a influencerilor și a instituțiilor care vor aplica ulterior legea.
