Pandemia COVID nu doar că a dus la o sănătate mintală mai precară în rândul adolescenților, dar le-a îmbătrânit și fizic creierul. Asta arată o nouă cercetare a unei echipe de la Universitatea Stanford din Statele Unite, publicată joi în revista Biological Psychiatry: Global Open Science.
Un număr din ce în ce mai mare de cercetări arată că pandemia a afectat grav sănătatea mintală a tinerilor din întreaga lume, blocajele și închisul școlilor având efecte asupra bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților.
Dar aceste noi descoperiri sugerează că factorii de stres legați de pandemie nu numai că au afectat sănătatea mintală a adolescenților, dar și-au modificat și fizic creierul, făcându-le structurile creierului să pară cu câțiva ani mai bătrâne decât cele ale colegilor comparabili înainte de pandemie.
Cercetătorii au comparat scanările RMN a 81 de adolescenți efectuate înainte de pandemie cu cele ale a 82 de adolescenți efectuate între octombrie 2020 și martie 2022 - în timpul pandemiei, dar după ridicarea blocajelor - în San Francisco Bay Area, de unde erau toți adolescenții.
Dintre aceștia, au comparat 64 de participanți din fiecare grup pentru factori precum vârsta și sexul.
Ei au descoperit că, în comparație cu adolescenții evaluați înainte de pandemie, cei evaluați după izolare nu numai că aveau probleme de sănătate mintală de internalizare mai severe, dar aveau și o grosime corticală redusă, un volum mai mare al hipocampului și al amigdalei și o vârstă mai avansată a creierului.
De fapt, creierul lor îmbătrânise prematur. De fapt, acești adolescenți post-lockdown au prezentat trăsături neuroanatomice mai tipice persoanelor în vârstă sau celor care au experimentat adversități semnificative în copilărie.
Care sunt implicațiile acestor schimbări?
Deși modificările fizice ale creierului ar putea părea grave, Gotlib a subliniat că există multe despre care nu știm cum ar fi implicațiile pe termen lung ale acestor schimbări pentru adolescenți.
„Este posibil ca acest lucru să-i pună pe un curs de îmbătrânire biologică mai rapidă”, a spus el.
„Dar s-ar putea ca aceasta să fie o problemă și un fel de reacție la stresul pandemic.
„Acesta este un efect remarcabil al unei perioade de stres relativ scurte asupra creierului”, a subliniat el. „Și poate că asta îmi dă o speranță că nu este de lungă durată”.
Creierul adolescenților este încă elastic, iar creierul lor este capabil să se adapteze și să se schimbe cu relativă ușurință.
Ceea ce este deosebit de important, a adăugat el, este că modificările negative ale sănătății mintale pe care cercetarea le-a descoperit, de asemenea, sunt ceva care poate fi tratat.
„Nu poți să intri și să schimbi creierul în mod direct, dar cu siguranță poți trata sănătatea mintală, depresia, anxietatea. Și cred că asta este ceea ce este cu adevărat important”, a spus el.
