Reprezentanții ANOSR, cea mai mare federație de reprezentare a studenților din România, cere Ministerului Educației să prelungească dezbaterile privind modificările aduse legilor Educației. Aceștia susțin că au transmis peste 270 de amendamente și consideră necesară discutarea acestora deoarece ”proiect de lege va contura educația în România pentru următorii ani”.
În direct la Euronews România, Irina Ionete, vicepreședinte educațional al ANOSR, a afirmat că dezbaterile legilor educației au fost organizate de autorități ”relativ tardiv”.
„Ni s-a transmis deschiderea către dezbatere, însă considerăm că au venit relativ tardiv. Astăzi, 24 august, se termină perioada de consultare, iar întâlnirile cu studenții au avut loc luni, acum două zile.
De aceea, solicităm prelungirea perioadei de dezbatere publică până la finalul lunii septembrie, minimum, și realizarea a cel puțin două întâlniri de lucru pentru a discuta punctual amendamentele ANOSR.
Am transmis peste 270 de amendamente și sunt alte câteva în lucru. Timpul este insuficient pentru a le discuta pe toate, mai ales având în vedere anvergura acestui proiect de lege care va contura educația în România pentru următorii ani”, a afirmat Irina Ionete, vicepreședinte educațional al ANOSR, la Euronews România.
Reprezentanta studenților a explicat că propunerile ANOSR au fost discutate în cadrul forumului organizațiilor studențești din România, care a reunit peste 600 de studenți la Timișoara.
Studenții vor burse mai mari și transport gratuit cu trenul. Lista principalelor solicitări
„Solicităm în continuare 25% ponderea studenților în alegerea rectorului. E solicitare de mai mult timp și inclusiv a fost susținută de Ministerul Educației în decembrie 2021.
De asemenea, cerem corelarea subvenției pentru bursele studențești cu salariul minim brut în procentaj de 12%. Există deschidere din partea Ministerului Educației să crească subvenția pentru burse. Considerăm că ar trebui să fie stabilit prin lege această corelare, să existe predictibilitate.
Considerăm că ar trebui majorată reducerea la transportul feroviar pentru studenți, de la 50%, cât este în prezent, până la 90%.
În ceea ce privește transportul feroviar, este o măsură reducerea în valoare de 100%, adică gratuitatea pe transportul feroviar în alte țări europene. E un precedent de bună practică. Considerăm că ar trebui reluat”, a precizat Irina Ionete.
Reprezentanta ANOSR a subliniat că în alte state europene ”se pune mai mult accent pe învățământul centrat pe student, în special prin sistemul Bologna la care și România este parte”. ”Considerăm că la noi în anumite aspecte a rămas la nivel de teorie”, a arătat ea.
”Să fie plasat studentul în parteneriat cu universitățile. Contractul de studii să nu mai poată fi modificat pe perioada școlarizării, să nu poată fi modificat în timpul anului, să poată fi renegociat anual, iar studenții au o poziție inferioară în negocierea cu universitățile. De aceea, considerăm că nu ar trebui modificat pe întreaga perioadă a școlarității”, a explicat ea.
Studenții cer digitalizarea sistemului de învățământ superior. „ În perioada pandemică au fost sesizate foarte multe abuzuri ”
„În ceea ce privește partea digitală, există deschidere spre a modifica. Trebuie să existe drepturile studenților pe partea aceasta digitală pentru că în perioada pandemică în care au fost cursuri și laboratoare online au fost sesizate foarte multe abuzuri pe partea aceasta.
Avem și programul Euro 200 care le permite studenților să achiziționeze device-uri pentru a putea participa la educația online, însă considerăm că metodologia ar trebui revizuită astfel încât să se modifice cuantumul, plafonul, precum și normele de acordare, pentru că în perioada pandemiei numai un membru al familiei a putut beneficia de acest program astfel încât să poartă participa la educația online.
Mai multă consiliere pentru a fi redus abandonul universitar
Potrivit datelor Ministerului Educației, 43,8% dintre studenții înregistrați în primul an al unui program de licență de 3 ani au abandonat studiile în cei cinci ani care au trecut de atunci. Rata de abandon a fost astfel calculată pe baza studenților înregistrați în programe de licență în 2015-2016, potrivit Edupedu.
Din acest motiv, studenții susțin că au nevoie de mai multă consiliere, astfel încât rata de abandon universitar să scadă.
„În România, rata de abandon universitar este de aproape 48%. Ar trebui să scadă. Într-adevăr, există și o asumare din partea Ministerului Educației prin programele pe care le-au formulat pentru a reduce rata abandonului universitar.
Aici considerăm că ar trebui să fie acordată mai multă atenție centrelor de consiliere și orientare în carieră. Acestea ar putea să aibă un rol mult mai important și să își îndeplinească cu adevărat misiunea dacă ar avea o resursă mai mare din punct de vedere al oamenilor, cât și financiar.
Potrivit studiilor ANOSR, mai puțin de 10% dintre studenții din România sunt consiliați anual, iar în medie un consilier are în responsabilitate 2.800 de studenți. Prin lege, ar trebui să existe un consilier la 2.000 de studenți, iar ANOSR propune să se modifice acest raport, astfel încât să existe un consilier la 500 de studenți”, a concluzionat ea.
