Magazine în care marfa este vândută fără ambalaje, cumpărături cumpătate adaptate cu adevărat nevoilor, transformarea deșeurilor menajere în îngrășământ pentru plante. Sunt câteva dintre măsurile pe care le iau cei care doresc să pună în practică principiul fără risipă.
Peste 380 de milioane de tone de plastic sunt produse în lume și aproape jumătate este destinat utilizării unice, arată rapoartele organizațiilor de mediu. Mai mult, numai 9% din plasticul produs la nivel global ajunge să fie reciclat.
Și în România au început să apară magazine zero deșeuri. Conceptul este unul nou, iar oamenii de abia se obișnuiesc cu el.
„Mi se pare o idee mult mai bună decât varianta în care se consumă mult mai mult plastic. Abia aștept acum să le testez acasă”, spune un client.
V-ați făcut un calcul cam câte deșeuri generați într-o singură lună?
„Mi-am făcut și m-am îngrozit și de acolo, acolo a fost primul pas pentru a ajunge aici. Pe parcurs, sacii ăia de plastic s-au micșorat, cel puțin de când fac cumpărături de aici”.
Managerul unui astfel de magazin spune că, în trei ani, a reușit să împiedice 100.000 de ambalaje să ajungă la groapa de gunoi. În plus, pentru că pot cumpăra exact cantitatea de care au nevoie, clienții reduc și risipa alimentară.
Tatiana Cadil - manager magazin zero deșeuri: „În prima fază, au fost oamenii care deja practicau un stil de viață fără risipă și au fost încântați să vadă că s-a deschis un magazin care îi ajută să își ducă la bun sfârșit stilul de viață fără risipă. Apoi au fost curioșii, oamenii care nu știau mai multe lucruri din zona aceasta, dar erau curioși să afle, să testeze produse, rutine din zona cu mai puțină risipă”.
Raul Pop: „Momentan magazinele zero waste sunt văzute ca un lucru plăcut, interesant, de hipsteresc. Dacă ne uitam la comerțul stradal din zona rurală, știm cu totii - acolo ar fi niste premise foarte bune pentru niste politici zero waste pentru că ele nu vin ambalate până la vânzător”.
Irina Breniuc este una dintre persoanele care încearcă să ducă o viață conform principiului fără risipă. În urmă cu un an, a instalat un compostor pentru deșeuri biodegradabile în cartierul ei. Acum, sute de kilograme de astfel de resturi vegetale, zaț de cafea și hârtie neimprimată devin îngrășământ pentru plante.
Irina Breniuc: „Aici am venit cu găletușa mea de deșeuri biodegradabile la stația de compostare locală. Dacă știam că nu mi-am luat sacoșa după mine, nu cumpăram pâine”.
Organizația Națiunilor Unite spune că avem tehnologiile necesare să reducem poluarea cu plastic cu până la 80% până în 2040.
