Majoritatea parlamentarilor susţin alocarea a peste 6% din PIB pentru educaţie, dar 54% spun şi că este acceptabil ca şcoala să primească bani de la părinţi, reiese dintr-un sondaj al World Vision România.
Un număr de 145 de parlamentari au răspuns chestionarului World Vision România, realizat în perioada 5-25 mai 2023, în contextul Zilei Copilului, potrivit Agerpres.
141 dintre parlamentari spun că educaţia ar trebui să primească între 6,2% şi 6,9% din PIB. Alţi trei parlamentari independenţi s-au exprimat pentru circa 8% din PIB, iar un parlamentar spune că învăţământul are nevoie de 4,5%. Parlamentarilor nu li s-a cerut să-şi dea numele.
Eşantionul este format din 71,5% bărbaţi şi 28,5% femei, majoritatea cu vârste între 39 şi 52 de ani. Au răspuns: 69 de parlamentari PSD, 30 USR, 29 PNL, 11 UDMR, 3 independenţi, 2 AUR şi 1 parlamentar de la minorităţi. Consultarea nu echivalează cu un studiu reprezentativ la nivelul întregului Parlament, ci reflectă opiniile celor care au răspuns la sondajul fundaţiei.
"Aproape toţi parlamentarii respondenţi sunt în favoarea unui buget pentru educaţie care depăşeşte 6%, adică procentul prevăzut în Legea educaţiei naţionale Nr. 1/2011 şi care de 12 ani nu a fost niciodată respectat. În ultimii cinci ani, media PIB-ului pentru educaţie nu a depăşit 3%, iar în anul 2023, educaţia a primit doar 2,1% din PIB, fiind una dintre cele mai mici alocări din istoria postdecembristă", se arată în comunicatul World Vision.
Principalele zece rezultate în urma analizării răspunsurilor parlamentarilor
- majoritatea parlamentarilor cred că ar trebui 6% din PIB pentru educaţie;
- 54% vor ca şcoala să permită primirea de contribuţii financiare de la părinţi, cei mai mulţi prin stabilirea unei sume fixe per elev;
- 3,93% dintre parlamentari consideră că un profesor care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 ar trebui mai apreciat faţă de unul care ridică un elev de la nota 8 la nota 10;
- 74% consideră că legislaţia trebuie să prevadă sancţiuni mai aspre pentru copiii ce manifestă comportamente agresive în şcoli;
- unul din şase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă. Dintre cei care sunt pro integrare, 6% nu ar fi de acord ca aceşti elevi cu CES să fie colegii de bancă ai copiilor lor;
- 19% nu cred că şcoala ar trebui să-l înveţe pe un copil să folosească telefonul în scop educaţional. Cu cât vârsta parlamentarului creşte, cu atât dezacordul pentru utilizarea telefonului în şcoală este mai ridicat;
- o treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligenţa Artificială) va fi o ameninţare pentru educaţia copiilor;
- unul din opt parlamentari nu este de acord cu ideea că şcoala ar trebui să ofere educaţie sexuală copiilor;
- unul din zece parlamentari spune că educaţia sexuală ar trebui învăţată în şcoli chiar din intervalul 6-9 ani;
- unul din cinci parlamentari consideră despre copii că nu sunt capabili să-şi exprime opinia cu privire la legile care îi vizează în mod direct şi drept urmare nici nu trebuie consultaţi.
"În contextul grevei profesorilor care cer salarii mai mari şi condiţii mai bune de muncă, vedem o discrepanţă între opiniile parlamentarilor şi acţiunile Guvernului. Hotărârile de alocare a fondurilor, precum şi alte decizii fundamentale pentru educaţia copiilor par să fie luate în afara Parlamentului. Asta ne arată o problemă profundă de reprezentare a voinţei cetăţenilor în cadrul acestei instituţii. Protestele cadrelor didactice subliniază nu doar nevoia de creşteri salariale, dar şi frustrarea întregii societăţi faţă de o situaţie în care discursul politicienilor şi realitatea politică sunt de multe ori evidente", a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundaţiei World Vision România.
Ea a adăugat că este "încurajator" faptul că 93% dintre parlamentari apreciază mai mult eforturile unui profesor care ridică un copil cu rezultate sub medie, faţă de cele ale unui profesor al cărui impact se vede la elevii cei mai buni.
"Pentru organizaţia World Vision România, această cifră înseamnă că există o deschidere din partea legiuitorilor pentru a creşte nivelul de echitate în educaţie", a precizat aceasta.
