Majoritatea românilor vor ca țara să aibă o direcție pro-europeană și pro-NATO, orientată mai mult spre Vest, arată un nou sondaj INSCOP Research, realizat la comanda Funky Citizens. Astfel (87.5%) consideră că România ar trebui să rămână aliniată cu UE, SUA și NATO, în creștere față de 77% în 2022. Doar 4.1% susțin o apropiere de Rusia și China, ceea ce reflectă o schimbare semnificativă în percepția asupra orientării geopolitice.
72.5% dintre români consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai multe avantaje decât dezavantaje, un procent mai mare față de 54.9% în 2022. De asemenea, 77.3% cred că România s-ar dezvolta mai bine economic în cadrul UE.
Cu toate acestea, doi din trei români (66.6% dintre respondenți, față de 76.3% în septembrie 2021) se consideră cetățeni „de mâna a doua în Europa”, doar 29.1% fiind în dezacord cu afirmația (față de 19.8% în septembrie 2021), iar 4.3% nu știu sau nu răspund.
54% dintre cei intervievați cred că guvernanții acționează în interesul altor țări (față de 63.9% în ianuarie 2022), în timp ce 33.1% sunt de părere că ”guvernanții acționează mai degrabă în interesul național al României” (față de 28.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 12.9%.
Românii vor ca statul să taxeze mai mult firmele străine
63.8% dintre români consideră statul ajută mai mult firmele străine și companiile multinaționale decât pe cele românești (față de 68.1% în ianuarie 2022). 20.6% sunt de părerea contrarie, respectiv că statul ajută mai mult firmele românești decât pe cele străine și companiile multinaționale (față de 15.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 15.7%.
55.8% dintre cei chestionați sunt de părere că ” Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, chiar și cu riscul ca unele dintre acestea să-și mute afacerile în alte țări” (față de 66.5% în septembrie 2021). 40.2% sunt de părere contrarie (față de 28% în septembrie 2021), iar 4% nu știu sau nu răspund.
România se îndreaptă într-o direcție bună?
60.9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 74.5% în ianuarie 2022), în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20.8% în ianuarie 2022), iar 11.1% nu știu sau nu răspund.
În opinia a 87.5% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022). 4.1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China) (față de 10.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.4%.
Avantajele și dezavantajele aderării la UE
72,5% dintre respondenți (comparativ cu 54,9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a avut în general efecte pozitive asupra vieții economice și sociale, precum și asupra familiei și vieții personale. În schimb, 21,6% sunt de părere că această aderare nu a adus beneficii, față de 40,8% în 2022. 5,9% dintre respondenți nu au oferit un răspuns sau nu sunt siguri.
Rolul UE în dezvoltarea economică a României
Afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 77.3% dintre cei intervievați (față de 63.2% în ianuarie 2022). 15.8% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 29.4% în ianuarie 2022), iar 6.9%nu știu sau nu răspund.
Influența pozitivă SUA și UE vs. Rusia și China asupra României
80.4% dintre participanții la sondaj consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 61.8% în septembrie 2021). 9% din totalul eșantionului/populației este de părere că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 16.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 10.6%.
Reguli europene vs. interese naționale
57,1% dintre români consideră că România ar trebui să își apere interesele naționale chiar și atunci când acestea sunt în contradicție cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă acest lucru ar putea duce la pierderea statutului de stat membru al UE, în scădere față de 68,4% în ianuarie 2022. Pe de altă parte, 36,3% sunt de părere că România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene ca stat membru, chiar dacă acestea le afectează interesele naționale, comparativ cu 29,4% în urmă cu un an. 6,6% dintre respondenți nu au oferit un răspuns sau nu sunt siguri.
Interesul național în context UE
Dintre cei care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (ceea ce reprezintă 57.1% din total eșantion în decembrie 2024), 88.4% sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană (față de 72.9% în ianuarie 2022). 8.5% sunt de părerea contrarie (față de 24.7% în ianuarie 2022). 3.1% nu știu sau nu răspund, mai arată INSCOP Research.
Românii se opun ieșirii României din Uniunea Europeană (Ro-Exit) sau din NATO
88,1% dintre români sunt împotriva ideii ca România să părăsească Uniunea Europeană (comparativ cu 71,7% în ianuarie 2022), în timp ce 9,4% ar susține o astfel de decizie (față de 25,2% în ianuarie 2022). 2,5% dintre respondenți nu au oferit un răspuns sau nu sunt siguri.
Mai mult, 88.1% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO (față de 76.2% în ianuarie 2022), în timp ce 8.1% răspund afirmativ la această întrebare (față de 18.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8%.
Încrederea românilor în organizațille internaționale sau a țărilor vecine
Peste jumătate dintre români ( 69.7%) au încredere mare sau foarte mare în NATO (comparativ cu 60,6% în ianuarie 2022), iar 66,8% în Uniunea Europeană (față de 55,9% în ianuarie 2022). 59,1% dintre respondenți declară că au încredere multă sau foarte multă în Statele Unite ale Americii (față de 50% în ianuarie 2022). În ceea ce privește Rusia, încrederea este semnificativ mai scăzută, doar 5,9% dintre cei intervievați exprimându-și încrederea în acest stat (față de 18% în ianuarie 2022).
Dezinformare, știri false, neîncredere
30.7% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare măsură (față de 27.5% în ianuarie 2022), 23.7% că au fost expuși în destul de mare măsură (față de 27.2% în ianuarie 2022), 14.9% în destul de mică măsură (față de 19.9% în ianuarie 2022), iar 26.7% în foarte mică măsură/deloc (față de 21.9% în ianuarie 2022). 4% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Canale media expuse dezinformării
În ce privește canalele de informare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 49.8% dintre respondenți au indicat posturile TV (față de 49% în septembrie 2021), 40% rețelele sociale (Facebook, Instagram, Tik Tok) (față de 35.3% în septembrie 2021), 2.6% ziarele, revistele, publicațiile online (față de 7.9% în septembrie 2021), 1.6% posturile radio (față de 1.8% în septembrie 2021). 5.9% nu știu sau nu răspund.
Influența dezinformării asupra opțiunilor de vot
Întrebați în ce măsură cred că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare şi știri false, 47.2% dintre cei chestionați cred că în foarte mare măsură (față de 41.7% iunie 2021), 28.7% în destul de mare măsură (față de 32.7% iunie 2021). 12.2% apreciază că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false în destul de mică măsură (față de 10.2% iunie 2021), iar 7.6% înfoarte mică măsură/deloc (față de 11.9% iunie 2021). 4.3% nu știu sau nu răspund.
Țări care susțin acțiuni de propagandă
Întrebați care sunt, în opinia lor, țările sau organizațiile care susțin propaganda și răspândesc știri false, 45.3% dintre cei chestionați au indicat Rusia, 11.8% – China, 5.8% – SUA, 3.6% – Uniunea Europeană. Ucraina a fost menționată de 2.8% dintre participanții la sondaj, Germania de 2.3%, Franța de 2.3%, iar Ungaria de 1.9%. 11.3% menționează altă țară, 33.9% spun că nu știu sau nu pot aprecia, iar 4.7% nu răspund.
Economie de piață vs. economie controlată de străini
Afirmația”România are o economie care este controlată de străini în funcție de interesele altor țări” întrunește acordul a 61.8% dintre cei intervievați (față de 77.5% în ianuarie 2022). 31.7% consideră că ”România are o economie care funcționează liber, după regulile pieței” (față de 17.2% în ianuarie 2022), iar 6.5%nu știu sau nu răspund.
Produse agricole românești
54.3% dintre români sunt de părere că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că acestea preferă produsele din străinătate (față de 63.9% în ianuarie 2022). De cealaltă parte, 39.7% cred că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că producția locală este mică (față de 29.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este 6% din total eșantion.
Exploatarea resurselor naturale
62.4% dintre respondenți sunt de părere că resursele naturale ale României ar trebui exploatate doar de companii românești (față de 69.7% în ianuarie 2022), în timp ce 34.9% consideră că resursele naturale ale României ar trebui exploatate de orice companie românească sau străină care lucrează eficient (față de 28.5% în ianuarie 2022). 2.7% nu știu sau nu răspund.
Calitatea produselor din piața românească
66.5% cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări (față de 71.8% în ianuarie 2022), în timp ce 29.5% sunt de părerea contrarie (față de 24.2% în ianuarie 2022). Procentul non-răspunsurilor este de 3.9%.
Firme românești vs. firme străine
57% dintre români sunt de părere căfirmele străine care activează în România oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 62.4% în ianuarie 2022). La popul opus, 23% consideră că firmele românești oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 20.4% în ianuarie 2022). 20% nu știu sau nu răspund.
Impact investiții străine
În opinia a 45.8% dintre români, companiile străine care au investit în România în ultimii 30 de ani au făcut mai mult bine decât rău României (față de 39.5% în ianuarie 2022). 43.4% sunt de părerea contrarie (față de 51.3% în ianuarie 2022), iar 10.8% nu știu sau nu răspund.
Conspirația statelor bogate pentru ținerea României în sărăcie
49.5% dintre români sunt de acord cu afirmația: ”Există o înțelegere a statelor mai bogate pentru a ține România în sărăcie și subdezvoltare” (față de 60.2% în ianuarie 2022). 42.8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 33.7% în ianuarie 2022). 7.7% este procentul non-răspunsurilor.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 37.4% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/ candidat ar propune naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale (ceea ce reprezintă aproximativ 25.9% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 52.2% și-ar schimba-o. 10.4% nu știu sau nu răspund.
Recunoașterea cuplurilor de același sex
68.1% dintre respondenți se opun categoric ca statul român ar trebui să ofere o formă de recunoaștere legală cuplurilor alcătuite din persoane de același sex (față de 67.9% în septembrie 2021). 21% consideră că aceste cupluri ar trebui recunoscute legal, dar în anumite limite (față de 18.5% în septembrie 2021), iar 8.4% sunt de părere că respectivele cupluri ar trebui recunoscute legal, la fel ca și cuplurile alcătuite dintr-un bărbat și o femeie (față de 11.5% în septembrie 2021). 2.5% dintre cei intervievați nu știu sau nu răspund la întrebare.
Metodologia cercetării
- Sondajul a fost realizat de INSCOP Reasearchla comanda Funky Citizens
- Datele au fost culese în perioada 16 -23 decembrie 2024
- Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului
- Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
- Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respective ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”realizat de INSCOP Researchla comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Groupîn cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States –și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
