Solstițiul de vară din 2022 va avea loc pe 21 iunie. Denumit și ”Ziua Soarelui”, acest fenomen marchează momentul în care începe vara din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic.
Ziua durează 15 ore și 32 de minute, în timp ce durata nopții va fi doar de 8 ore și 28 de minute.
Este cea mai lungă zi (partea zilei iluminată de Soare) şi cea mai scurtă noapte ale anului. În emisfera nordică, solstiţiul de vară este datat în jurul zilei de 21 iunie; respectiv, în emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie.
Denumirea acestui fenomen ”solstițiu” se traduce liber ca "Soarele stă" și este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe", potrivit www.astro-urseanu.ro, citat de Agerpres.
Solstiţiul este compus din cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator. Atunci, Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Cele două emisfere terestre sunt iluminate astfel de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
Tradiții și superstiții de solstițiul de vară
Această zi este considerată o etapă importantă, de răscruce, de schimbare, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui. În România, solstițiul este sărbătorit prin focurile de Sânziene, care se aprind în punctele cele mai înalte.
Încinşi cu brâuri de pelin, românii fac cercuri în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care i-ar fi urmărit în timpul anului. Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.
Pentru oamenii de la țară, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credinţa populară, se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure şi salată va fi distrusă.
