2022 a fost un an de hotar pentru explorarea spatiului. De la noile telescoape spațiale care oferă o vedere asupra trecutului profund al universului până la lansarea de probă cu întârziere a unei rachete care va trage oamenii pe Lună încă o dată, anul acesta s-a înregistrat un flux constant de pași majori în căutarea umanității de a investiga cosmosul.
Iată o privire asupra celor mai mari povești din spațiu în acest an.
Artemis I a decolat
Misiunea NASA de a trimite oameni pe Lună a făcut din nou un pas uriaș în noiembrie, când mult așteptatul Artemis 1 a decolat în sfârșit.
Artemis 1 este prima dintr-o serie de misiuni Artemis menite să permită explorarea umană a Lunii și a planetei Marte. Ambițiosul proiect a fost afectat de o serie de eșecuri și întârzieri, ce au dus la costuri de miliarde de euro.
Însă, la 16 noiembrie, cea mai puternică rachetă a NASA din toate timpurile - uriașul Space Launch System - a decolat, transportând nava spațială Orion, care va găzdui astronauții în următoarea etapă a misiunii.
Artemis 2 este programată pentru 2024, dar, între timp, vor exista o mulțime de date de analizat din prima misiune Artemis.
Telescopul James Webb descoperă cosmosul
După zeci de ani de dezvoltare, succesorul celebrului telescop spațial Hubble al NASA a fost în sfârșit lansat în spațiu în ziua de Crăciun 2021. În acest an, după ce și-a încheiat călătoria de 1,5 milioane de kilometri de la Pământ și și-a testat instrumentele științifice, telescopul spațial James Webb a început să transmită date cu imagine care dezvăluie cosmosul așa cum nu a mai fost văzut niciodată.
Telescopul în valoare de 10 miliarde de dolari (9,4 miliarde de euro) poate produce cele mai profunde și mai clare imagini în infraroșu de până acum, funcționând ca o mașină a timpului pentru a privi mai departe și mai adânc în univers ca niciodată.
Scoaterea un asteroid de pe cursul său
Părea a fi un scenariu de film SF - trimiterea unei nave spațiale la milioane de kilometri în spațiu pentru a se ciocni de un asteroid și să devieze traiectoria acestuia.
Deși sistemul de asteroizi Didymos nu se afla de fapt pe traiectoria de coliziune cu planeta noastră, misiunea DART a NASA a fost menită să testeze dacă avem capacitatea de a împinge un asteroid în afara traiectoriei sale, în cazul în care într-o zi vom observa unul care se îndreaptă spre noi.
Și a fost un succes. La sfârșitul lunii septembrie, nava spațială DART s-a izbit de asteroid la 22.500 km/h, la aproximativ 11,3 milioane de kilometri de Pământ.
Viitorul Stației Spațiale Internaționale, sub semnul întrebării
Consecințele invaziei Rusiei în Ucraina au ajuns în acest an și la Stația Spațială Internațională, noul șef al agenției spațiale ruse, Iuri Borisov, anunțând că Rusia va renunța la ISS după 2024.
Stația spațială a fost o întreprindere internațională comună condusă de SUA și Rusia, funcționarea sa depinzând de cei doi parteneri principali.
Pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două părți, Borisov a afirmat că ISS nu este adecvată scopului și a spus că Rusia își va construi propria stație spațială. De atunci, el a revenit asupra acestei amenințări.
Euronews Next a vorbit cu Scott Kelly, fost astronaut NASA și căpitan al ISS, care a spus despre amenințarea Rusiei de a renunța la proiect: "Nu cred că ar pleca vreodată, decât dacă nu ar avea de ales, adică dacă nu și-ar permite să lanseze o altă rachetă pentru a-și duce echipajele acolo, ceea ce ar putea fi o posibilitate la un moment dat".
El a subliniat că Rusia a câștigat prestigiu internațional de pe urma rolului său în operarea ISS, iar cooperarea actuală a NASA cu Rusia a fost "doar o cooperare foarte, foarte practică a NASA".
Între timp, Agenția Spațială Europeană (ESA) și-a încheiat oficial cooperarea cu Rusia în cadrul misiunii ExoMars, care vizează găsirea vieții pe Planeta Roșie.
Decizia a fost anunțată în iulie, din cauza tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și Occident din cauza războiului din Ucraina.
ESA și Roscosmos au colaborat la o misiune de căutare a semnelor de viață pe Marte cu ajutorul roverului european ExoMars. Rusia urma să contribuie cu lansarea navei spațiale și a platformei de aterizare, precum și a instrumentelor și a unităților de încălzire cu radioizotopi de pe rover.
În ceea ce privește alte vești pozitive pentru ESA, astronautul italian Samantha Cristoforetti a devenit oficial prima femeie europeană care a comandat Stația Spațială Internațională (ISS).
Cristoforetti, în vârstă de 45 de ani, a preluat comanda în septembrie, devenind astfel al cincilea comandant european al ISS, după Frank De Winne, Alexander Gerst, Luca Parmitano și Thomas Pesquet.
