Anunțată în spațiul public ca o necesitate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, reluarea de către PSD a demersului de reorganizare a județelor și comunelor din țară inflamează deja cercurile politice. În special primarii, coloana vertebrală a oricărei campanii electorale, vizați de spectrul comasării acestor administrații locale.
O antagonizare a acestora, chiar înainte de campania coaliției pentru candidatul unic la prezidențiale, îi face pe analiștii politici să pună sub semnul întrebării adevăratele intenții din spatele acestui demers și să avertizeze asupra unui alt risc: aleșii locali ar putea susține, ca sancțiune, un alt candidat la Cotroceni care le va da garanția că reorganizarea teritorial-administrativă nu se va întâmpla.
Reorganizarea teritorială naște tensiuni în coaliție
În ultimii 35 de ani, au fost adoptate, în Parlament, sute de proiecte de legi, fie pentru înființarea de noi comune, fie pentru ridicarea altora la rangul de orașe. Iar multe orașe, au devenit municipii. Așa se face că, în prezent, avem cu aproape 200 de comune în plus față de anii ’90, peste zece noi orașe, iar numărul municipiilor a crescut de la 56 la 103.
În aceleași legislaturi, pe proiectele depuse succesiv pentru reorganizarea administrativ-teritorială a județelor și comunelor s-a așternut doar praful. Asta pentru că reforma administrativă presupune și modificarea Constituției. Un efort pentru care e nevoie de o majoritate de minimum două treimi în Parlament. Dar care, din lipsă de voință politică, nu s-a materializat niciodată.
Cu câteva luni înainte de noua rundă a prezidențialelor, PSD susține că a găsit soluția de reorganizare a județelor și comunelor. Fără să mai fie nevoie și de schimbarea textului constituțional.
Marcel Ciolacu, președintele PSD: „Nu există principiul desființării, există principiul comasării. Am făcut o comisie internă, aș dori în această sesiune să venim cu un proiect de reorganizare."
Lucian Romașcanu, purtător de cuvânt PSD: „Proiectul de lege va rebui să fie elaborat de acest grup de lucru probabil în următoarele șase luni, urmând să fie discutat în coaliție și apoi trecut prin prin Parlament. Să existe, firesc, ca o consecință imediată, și o reducere a cheltuielilor de de administrare a autorităților locale, dar și o eficientizare în sprijinul oamenilor, prin această reformă."
Partenerii de guvernare dau semnale diferite.
Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL: „Orice problemă care face ca administrația din România să fie mai eficientă, inclusiv administrația publică locală, care duce decizia mai aproape de cetățeni, prin descentralizare, prin trecerea de competențe de la ministere la serviciile deconcetrate, va fi susținut de PNL."
Primarii s-ar putea revolta
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: „Putem să punem tot felul de variante, ideea este că astăzi Constituția nu ne permite. Trebuie să mergem cu aceste județe pe care le avem. Noi trebuie să facem în așa fel încât locuitorii din aceste UAT-uri, aceste comune și orașe, să vadă beneficiul colabărorii între UAT-uri. Dacă vrem să impunem de sus, atunci s-ar putea să ajungem în situația în care s-a ajuns cu referendumurile locale de la Oradea și Buzău, care au eșuat."
Primarii de comună acuză la rândul lor interesele colegilor din fruntea marilor orașe. Și acuză noua guvernare de apucături comuniste.
Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR): „E o dorință de expansiune a unor municipii sau orașe asupra teritoriilor din proximitate. Dacă nu ar fi fost spusă de prim-ministru, aș fi crezut că este o glumă deloc la locul ei. Se aruncă pe piață și un termen de șase luni, mi se pare că e concepție prematură. Nici în timpul comunismului nu se făceau astea bătând din palme. Am participat în 2010 11-12 la un astfel de proiect, dar după luni de zile, s-a constatat că este eșuat, pentru că modificarea limitelor unei unități administrative se face prin referendum, nu se face prin voința unuia de la centru."
Analiștii avertizează asupra unui alt pericol. Demersul, deși salutar, este prost ales, ca moment, chiar înainte de prezidențialele din mai. Și ar putea afecta candidatul comun al coaliției.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Problema este lipsa de susținere politică și nu mă refer la liderii partidelor politice. Am putea vedea mai bine de 1.000 de primari care reprezintă talpa partidelor, baza partidelor, cum se întorc împotriva propriilor partide și susțin candidații care vor menținerea tradiționalei organizării administrative. Era nevoie de o pregătire și se poate întoarce împotriva candidatului unic al coaliției".
În prezent, apetitul politic pentru crearea de noi administrații locale, la pachet cu exodul românilor dinspre rural spre urban sau în străinătate, a făcut ca, în România, să se înregistreze o serie de situații paradoxale. Avem comune care funcționează cu nici o sută de locuitori, în timp ce, la polul opus, unele administrații locale din zonele metropolitane ale marilor orașe au ajuns să aibă un număr de locuitori similar cu cel înregistrat în cazul unui municipiu.
