Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a declarat că România are în prezent un sistem administrativ ”încremenit în proiect în ultimii 50 de ani” deoarece suntem ”singura țară din fostul bloc comunist care nu a făcut o reformă administrativ teritorială, în consonanță cu apartenența noastră la Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat luni Euronews România, fostul premier a vorbit inclusiv despre proiectul din 2012 ce prevedea comasarea la cel mult 16 județe, însă UDMR s-a opus acestei inițiative.
Emil Boc a avertizat că România va avea de suferit dacă nu va trece prin reforma administrativ teritorială. De asemenea, edilul nu exclude o asumarea a răspunderii Guvernului privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării.
Primarul Clujului a amintit că „ultima reformă administrativ teritorială a avut loc în 1968” și că de atunci ”s-a creat o structură de relații, de structuri ierarhice, de dependențe, care de-a lungul timpului s-a cimentat”.
”Inevitabil frânează funcționarea administrativă a țării. De aceea, oriunde există asemenea structuri încremenite în proiect, ele trebuie dezrădăcinate și rearanjate pe baze sănătoase.
Acest sistem este încremenit în proiect în ultimii 50 de ani și suntem singura țară din UE din fostul bloc comunist care nu a făcut o reformă administrativ teritorială a țării în consonanță cu apartenența noastră la UE.
Noi suntem de drept în UE, dar suntem de fapt în regimul comunist cu structurile administrativ teritoriale”, a afirmat Emil Boc, în direct la Euronews România.
Fostul premier a evidențiat că în Uniunea Europeană se vorbește despre ”principii care să vizeze zone administrative funcționale”, însă în România, ”noi din punct de vedere administrativ suntem după principiile centralismului demografic, fundamentate în timpul regimului comunist”.
”Regimul comunist funcționa pe acest ierarhic, clientelar, de subordonare strictă față de un șef politic, nu față de o prevedere din lege. Dacă nu vom face să punem în acord situația de fapt cu situația de drept, țara va avea de suferit”, a avertizat Emil Boc.
Fostul premier a mai precizat că ”vom avea aceste blocaje de funcționare administrativă care se regăsesc pe de o parte în birocrație, pe de altă parte, printr-un consum excesiv de resurse public”.
Emil Boc laudă modelul polonez de reorganizare teritorială: ”Au cea mai avansată formă de absorbție a fondurilor europene”
”Cei mai avansați sunt cei din Polonia care de la 47 de voievodate au redus la 33, după aceea la 17 și astăzi au cea mai avansată formă de absorbție a fondurilor europene și o administrație funcțională în interesul cetățeanului, cu proiecte de infrastructură care au coerență.
La noi, din cauza acestei fărâmițări teritoriale și a existenței unui număr de autorități administrative care nu pot să-și procure din taxe veniturile prin care să plătească lumina și funcționarea de bază a unei instituții, evident că acolo nu poți să oferi educație, sănătate, infrastructură de apă și canal, fiindcă nu au cu ce”, a explicat fostul premier.
Reformă administrativă, prin asumarea răspunderii
De asemenea, Emil Boc este de părere că Guvernul și-ar putea asuma răspunderea pe o reformă administrativă, după modelul Franței în cazul reformei pensiilor.
”Dacă în 2012, dacă nu intervenea criza financiară, eram pregătiți împreună cu președintele Băsescu și cu coaliția de la acea vreme să ne asumăm răspunderea pe reorganizarea administrativ teritorială a țării într-o formă care e apropiată de ceea ce vehiculează mediul de afaceri.
Aveam în vedere o structură cu 13-16 UAT-uri. Am avut o întreagă discuție cu UDMR-ul unde nu ne-am înțeles. Până la urma, soluția pe care am fi propus-o și mergeam spre asumare era să nu ne atingem de Harghita, Covasna și Mureș, nici să le comasăm, fiindcă s-ar fi schimbat componența etnic teritorială, ceea ce UDMR nu dorea.
Era soluția să le lăsăm separate, așa cum sunt astăzi, pentru a păstra echilibrul etnic și să mergem cu celelalte reorganizări în baza tradițiilor istorice care existau în România”, a mai explicat Boc.
De asemenea, edilul a subliniat că, în urma reformei administrative, ”cetățeanul nu mișcă un milimetru în plus să se deplaseze ca să-și obțină actele de care are nevoie”.
”Se păstrează structuri ale unor deconcentrate care se comasează pentru ca cetățeanul să nu facă eforturi în plus să meargă 100 de kilometri pentru a-și obține actele necesare”, a menționat el.
Ca o soluție pentru a se face economii la bugetul de stat, mediul de afaceri din Romania cere ca localitățile care nu mai îndeplinesc criteriile pentru a se încadra în municipii , orașe sau comune sa fie retrogradate.
”Demersul nostru a plecat de la ideea scăderii cheltuielilor administrative ale statului (...) Am zis să se scadă de la 42 de județe, cu București cu tot, să se scadă la 15, după formatul Curților de Apel.
Să rămânem la titulatura de județ, dacă tot vorbim de cheltuirea banului public. Să nu aruncăm populația la un referendum. Constituția spune că avem județe. Nu spune câte”, a afirmat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie din România, în direct la Euronews România.
Actuala împărțire a teritoriului României datează încă din 1968, când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948. Mai multe guverne au încercat de-a lungul timpului reorganizarea regiunilor, dar nu au reușit.
