În România, numărul victimelor violenței domestice este în creștere. Raportările sunt însă foarte puține.
Față de anul trecut, numărul violențelor a crescut cu mai mult de 20%. Însă față de 2020, raportările aproape s-au dublat în 2022.
De multe ori, româncele bătute nu anunță pe nimeni de frică sau de rușine
Numărul cazurilor de violență domestică este mai mic decât în alte țări europene, unde una din trei femei acuză violențe domestice. ONG-urile implicate în combaterea violenței cred că de fapt este vorba despre o raportare mult mai mică în România. De multe ori, româncele bătute nu anunță pe nimeni de frică sau de rușine.
„Problema victimologiei în România este foarte slab studiată, foarte slab reprezentată. Deseori victimele vin fie din cutume religioase, vin din educație. Am constatat o corelație foarte strânsă între acceptarea abuzului și o stimă de sine foarte scăzută. Nu au încredere că se pot descurca. Unele femei sunt dependente financiar de bărbat și avem o problemă. Își caută „scuze” că stau pentru copii. În ecuația violenței domestice copiii sunt victimele cele mai serios afectate și afectarea este pe termen lung, cu consecințe dramatice. Un abuzat devine la rândul lui abuzator, fie că se duce în bullying la școală, în tulburări de conduită, devine rebel, tocmai pentru a atrage atenția asupra problemelor pe care le are și își găsește refugiul în droguri, alcool”, a explicat Ion Duvac, profiler psihologic, la Euronews România.
„Agresorii sunt oameni slabi”
Expertul a mai explicat că în ceea ce privește agresorii, „de cele mai multe ori sunt oameni foarte slabi și care nu reușesc să se impună în fața unei femei, decât jignind-o sau bătând-o”.
„Sistemul nostru legislativ are o carență de construct logic și anume este puternic misogin. Când apare violența domestică mi se pare absolut obligatorie extragerea agresorului din familie, să plece agresorul din casă, nu victima. Agresorul ar trebui să intre într-un program de minimum 100 de ore de consiliere de management al furiei și de conștientizare a dramelor pe care le face, decontată de la stat și statul să-și recupereze de la agresor și după această evaluare să se întocmească un raport, potrivit căruia este pregătit să reintre în căsnicie. Mi se pare cu nonsens să reclami la poliție și apare Codul Penal, ca o floricică, și spune că împăcarea părților înlătură caracterul penal al faptei. Nu-mi vine să cred așa ceva în violența domestică. Violența domestică, în toate formele ei, are niște consecințe catastrofice, care se pot duce în tulburări psihice. Pe de altă parte, aș ruga doamnele care stau într-un asemenea mediu să își întrebe copiii. Sunt suficienți psihologi și suficiente ONG-uri, clinici, ca să ofere suport psihologic. Nu mai suntem acum 100 de ani”, a mai adăugat Duvac.
În România a fost introdus sistemul de monitorizare cu brățări electronice a abuzatorilor
Specialistul a mai adus în discuție faptul că fiecare dintre noi are în cercul lărgit exemple de persoane agresive și violente.
„Deseori, în spatele agresivității și violențelor stă un istoric de traume și frustrări terifiante. Pot fi ajutați cu condiția să-și dorească să fie ajutați. De multe ori nu doresc, nu realizează. Agresorii consideră că își iubesc familia și că fac tot ce e mai bine să fie lucrurile sub control. Sunt agresori din frica de a nu pierde controlul, pentru că ei sunt, de fapt, niște oameni foarte slabi, nu puternici”, a conchis Ion Duvac, profiler psihologic.
În România a fost introdus sistemul de monitorizare cu brățări electronice a abuzatorilor. Măsura se aplică doar în câteva județe. Până în prezent s-au înregistrat peste 15.000 de ordine de protecție împotriva agresorilor.
