Trimiterea sau nu de trupe pentru menținerea păcii în Ucraina este una dintre cele mai importante probleme care se discută în contextul negocierilor dintre SUA și Rusia. Unele țări europene iau în calcul trimiterea de trupe, însă depinde sub ce egidă, după cum spun specialiștii. Una este să trimiți trupe NATO și alta este să trimiți trupe ONU, spun specialiștii.
În direct la Euronews, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat ce ar presupune un astfel de demers și de ce este atât de complex? În plus, americanii nu vor participa și ei cu astfel de militari.
Problema trupelor de menținere a păcii în Ucraina
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, analist militar: „Trupele de menținere a păcii nu fac diferența între trupe NATO și trupe de menținere a păcii, sunt state membre NATO. Consider că este o greșeală să spunem 'nu' atât de răspicat. Simt niște conotații electorale.
Am următoarele argumente: misiunea, dacă se va desfășura, depinde intrinsec de acceptarea, de către Federația Rusă, a desfășurării unor asemenea forțe. În al doilea rând, depinde de finalizarea unui acord de pace. În al treilea rând, de retragerea forțelor beligerante în adâncime, eventual în cazărmi.
De specificul misiunii de menținere a păcii vs. misiune de descurajare, așa cum o anunță Macron și o sprijină în mod sigur și premierul britanic. Pentru că nu e o misiune care să vegheze la elementele care țin sau la riscurile care țin de reluarea focului și mai ales respectarea termenilor acordului de pace.
Pe de altă parte, acordul de pace trebuie în mod cert să includă și prezența acestor forțe în momentul în care părțile vor agrea din acest punct de vedere.
Pe de altă parte, cine va avea egida unei asemenea misiuni? ONU, OSCE, Uniunea Europeană, NATO? De ce nu, poate apar și cei din tratatul de securitea colectivă.
Următorul punct de care trebuie să ținem seama: tipul de misiune la care putem participa. Putem să alegem misiunea de suport logistic, comunicații și informatică, deminare, asistență medicală, șamd."
În ce condiții poate România să trimită trupe în Ucraina
Dacă se va decide trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina, unul dintre cele mai importante aspecte este ce tip de forțe vor fi și ce misiune exactă vor avea sau în ce condiții vor putea deschide focul.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, analist militar: „Nu în ultimul rând, interesul strategic, interesul național al României. De ce? Dacă vom asista la semnarea unui acord cu Ucraina privind exploatarea pământurilor rare și dacă vor fi investitori americani care vor fi interesați de exploatarea pământurilor rare - vezi oferta pe care o face Federația Rusă inclusiv pe teritoriile ocupate - SUA vor fi direct interesate, inclusiv pentru participarea României la o asemenea forță, pentru că numai o asemenea forță de descurajare poate să constituie și un garant al investițiilor americane.
Diferența dintre trupele de menținere a păcii ONU și cele ale NATO este destul de mare, pentru că de aici pornește opoziția Federației Ruse. Ei nu agreează dislocarea de forțe militare până în acest moment. Vom vedea cât de persuasiv este Trump, dacă va reuși să-i convingă pe ruși. Ei spun: în acest moment, dacă vor fi trupe din țările NATO, înseamnă o prezență NATO indirectă în apropiere de granița Federației Ruse și constituie o amenințare, deși trupele respective nu vor fi trupe combatante.
Dar vor trebui să aibă capacități, în primul rând, pentru protecția forțelor și, în al doilea rând, este o misiune mai complexă de acțiune, în momentul în care s-ar încălca cele convenite privind încetarea focului, armistițiul, și mai ales punerea în aplicare a datelor, a cerințelor din acordul de pace. Se subliniază încă de pe acum că aceste trupe nu vor fi dislocate pe aliniamentul de contact care, prin încetarea focului și armistițiu, devine o linie de demarcație.
Ele pot fi considerate un gen de forțe care pot să intervină și intervenția va fi dictată de reguli de angajare care vor fi foarte clar exprimate, astfel încât, în momentul în care ar fi reluat focul, deci nu reluarea unei operații militare, de invazie - pentru că aici apar condiționările de securitate, de pe parte și de alta pentru Ucraina și Federația Rusă, să poată să controleze asemenea situații.
Este o problemă complexă, dar o problemă pe care, până la urmă, noi, europenii, cu sprijinul SUA, trebuie să o revolvăm. Subliniez, cu sprijinul SUA, pentru că, în momentul în care se semnează acordul economic de exploatare a resurselor naturale, precum pământurile rare ale Ucrainei, SUA vor fi nevoite să aibă niște garanții de securizare. Ori, SUA nu își vor disloca trupe în Ucraina. Să intervină Europa, însă și Statele Unite vor face demersuri. Să vedem dacă atunci politicienii noștri vor mai refuza emisarii SUA, legat de o asemenea prezență.
Repet, pot să fie misiuni de suport, nu neapărat misiuni în genul celor de reacție rapidă. Niciodată nu vor fi forțe combatante. Ele nu vor fi dotate pentru ducerea unor acțiuni de luptă specifice războiului, dar trebuie să aibă capacități care să le permită propria protecție și apoi intervenția, absolut defensive."
În acest moment, PSD și UDMR nu sunt de acord ca România să trimită forțe în Ucraina. Liderii celor două partide susțin că cel mai bine ar fi să așteptăm un acord de pace între Rusia și Ucraina, iar abia apoi România să ia o decizie.
Dacă Franța și Marea Britanie sunt de acord cu trimiterea de trupe în Ucraina și chiar s-au oferit să o facă, alte țări din Europa nu sunt de acord. De exemplu, pe 21 februarie, parlamentul bulgar a votat împotriva desfăşurării de trupe în Ucraina.
