Emmanuel Macron și Keir Starmer și-au însușit rolul de cei mai puternici lideri europeni și au mers în SUA pentru a negocia cu Trump pacea din Ucraina. De fapt, scopul lor este de a-l convinge pe președintele SUA care ar fi avantajele americanilor dacă Trump reușește să pună capăt războiului din Ucraina. Aceasta pare a fi singurul limbaj pe care îl înțelege liderul de la Casa Albă.
De ce e complicată obținerea armistițiului? „Pentru că Rusia consideră că se află în avantaj”
În direct la Euronews, profesorul de la Oxford Corneliu Bjola a explicat cum pot fi privite aceste negocieri.
Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford: „Cred că sunt două obiective, în momentul de față în aceste negocieri. În primul rând, e vorba de armistițiu. Nu putem vorbi de pace acum, e un concept mult mai complicat. Dar putem vorbi de un armistițiu. Asta înseamnă că Rusia trebuie să fie convinsă să înceteze acest asalt. În ce condiții, rămâne de văzut. Aici este punctul de presiune maxim, pe care administrația Trump și europenii încearcă să-l obțină, un angajament din partea Rusiei că încetează agresiunea. De ce nu este ușor? Pentru că Rusia consideră, în momentul de față, că se află în avantaj și că, dacă va continua, va obține mai mult.
Legat de partea a doua, legat de ce se va întâmpla în momentul în care acest armistițiu va deveni fezabil, aici intervin europenii, prin aceste forțe de menținere a păcii, prin reconstrucție și înzestrare, astfel încât o astfel de agresiune să nu fie continuată. Evident că și Rusia cunoaște acest lucru și de aici apare complexitatea acestor negocieri.
De aici apare, și pentru europeni, partea a doua: dacă aceste concesii pe care Rusia încearcă să le obțină din partea SUA nu sunt cumva prea mari. Mari, nu în sensul că afectează numai Ucraina, dar nu cumva să afecteze și alte țări. Nu avem mesaj foarte clar, în momentul de față, dar există această anxietate, în rândul europenilor, că anumite concesiuni nu pot fi făcute. Kaja Kallas va zbura la Washington să se întâlnească cu Mark Rubio. Și această presiune pe care o vedem din partea europenilor, Macron, Starmer și Kaja Kallas, de a încerca să sublinieze că orice acord pe care administrația Trump îl va obține cu Rusia nu are niciun fel de șansă dacă nu sunt luate în considerare și intresele europenilor și, evident, ale ucrainenilor."
Resursele Ucrainei, mijloc de negociere
În ceea ce-l privește pe Vladimir Putin, modul în care el poate fi convins să oprească războiul este doar cel al forței, așa cum precizau mai mulți specialiști, de-a lungul celor trei ani de război și nu numai. Practic, liderul de la Kremlin dorește să-și arate supremația, însă doar în fața altor lideri mondiali mari. Iar Trump este cel mai puternic lider al lumii.
Astfel, pentru a fi convins să înceteze războiul, Putin trebuie să fie convins că are enorm de pierdut. Însă cum anume ar avea el de pierdut? Iar aici apare un detaliu interesant în aceste negocieri.
Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford: „O verigă interesantă în această discuție apare: acest acord privind resursele minerale critice, care trenează și pe care, președintele Zelenski încearcă să nu negocieze prea ușor. Ideea fiind că ar fi de acord cu o anumită segmentare, în condițiile în care ar obține niște garanții militare din partea SUA, pe care SUA nu sunt dispuse, în momentul de față, să le dea. Trebuie să fim optimiști.
Trebuie să înțelegem că abordarea domnului Trump e destul de simplă: cine are o anumită pârghie pe care poate să o exercite în favoarea sau în defavoarea SUA îi captează imediat atenția. Când vorbea el de Zelenski, că nu are cărți, la asta se referea. El poate să-l oblige pe Zelenski să accepte orice. Zelenski a trimis un semnal că nu este de acord cu orice, pentru că sunt niște linii roșii pe care nu le acceptă.
Europenii se mișcă în aceleași direcții și am văzut și declarațiile viitorului cancelar german, Friedrich Merz. Pentru că, într-adevăr, e posibil ca administrația Trump asta a și dorit, a spus de mai mult timp: 'Nu mă interesează Ucraina, vreau să extrag SUA din Ucraina, nu e războiul care mă interesează, eu vreau să mă ocup de China, vreau să închei acest lucru cât mai repede, nu mă interesează costurile prea mult. Voi, europenilor, după ce am închis acest conflict, vă ocupați de el'.
Se înțelege asta, toată lumea se aștepta, oarecum, dar depinde cum vor continua aceste negocieri. Rămâne de văzut ce va accepta Zelenski, nu are cărți prea bune, într-adevăr, decât sprijinul european și cred că și desantul european, astăsi, este foarte important."
Sprijinul european, mai mare decât cel american
Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford: „Să nu uităm că UE a contribuit, financiar, mai mult decât SUA, la sprijinul Ucrainei: 150 de miliarde de dolari față de 114 miliarde. Deci cifrele care circulă administrația Trump sunt fictive, 300, 500, n-au nicio legătură cu realitatea. Dar este adevărat că, avantajul SUA este înzestrarea militară, nu neapărat ca valoare, ci ca tehnologie care asigură mult mai mult sprijin pentru Ucraina.
E o situație destul de tulbure, dar la un moment dat, lucrurile se vor așeza și trebuie obligatoriu să se așeze într-un mod care să asigure securitate pentru Europa.
Rămâne de văzut (n.r.: dacă Putin acceptă trupe de menținere a păcii în Ucraina), dar de exemplu, astăzi, administrația Trump a semnalizat astăzi că vrea să închidă o bază din Grecia. Este o bază care asigură o anumită aprovizionare dinpre Grecia spre flancul sudic. Nu este foarte clar dacă este legată cu aceste negocieri, dar e clar că există o pârghie pe care Rusia o excercită în momentul de față.
Nu accepta foarte ușor, dar și Ucraina cred că are cărțile ei. Staermer a subliniat foarte clar că Marea Britanie se proiectează ca unul din lideri al securității europene, un lider angajat, care a anunțat din prima că este dispus să trimită soldați în Ucraina. Să sperăm că și Germania va adopta o poziție mult mai serioasă din acest punct de vedere, iar declarațiile lui Merz par să indice acest lucru. Este securitatea Europei, nu-și permite să se joace cu asta.
Și asta are o implicație pentru România. Următoarele două luni trebuie să fie foarte riguros pregătite. Observăm și o schimbare de ton din partea administrației noi Bolojan, ministrul de Externe a devenit și el mai proactiv, se vorbește mai clar, mai apăsat, trebuie să ne racordăm la această nouă configurație care se preconizează, de pol european NATO, care trebuie să-și asigure securitatea. Sunt discuții în derulare și acii cred că ne îndreptăm foarte rapid în următoarele luni."
