Importanța alegerilor parlamentare este una extrem de mare, mai ales în contextul actual. Partidele politice luptă pentru a atinge acel prag electoral, pentru a intra în Parlament, care are două camere: Senat (camera superioară) și Camera Deputaților (camera inferioară).
În total, sunt 136 de senatori și 330 de deputați, iar o persoană poate candida atât ca deputat, cât și ca senator. Aceștia sunt aleși în cele 43 de circumscripții (41 de județe, municipiul București și diaspora). Iar aceste circumscripții trebuie să aibă cel puțin patru deputați și cel puțin doi senatori. Bucureștiul are alocat cel mai mare număr de deputați, 29, precum și cel mai mare număr de senatori, 13. Pentru diaspora sunt alocați doi.
Cum intră un partid în Parlament? Dar un independent?
Procentul minim necesar este de 5% din voturile valabile exprimate, pentru ca un partid să acceadă în Parlamentul României. Însă pe lângă aceasta, mai există un prag alternativ, care vine în ajutorul partidelor care au un bazin electoral puternic doar în anumite regiuni ale țării, precum UDMR.
Pragul alternativ înseamnă că acești competitori electorali pot obține 20% din totalul voturilor valabile din cel puțin patru circumscripții electorale (județe).
Ce este pragul electoral?
Legea nr. 208 din 2015:
„Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:
a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali;
b) în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.”
- Acest prag electoral e de 5% pentru partidele police, dar de 8% pentru alianțe și 6% pentru grupurile independente de partide. O precizare importantă este că acel prag de 8% este necesar alianțelor cu două partide, de 9% pentru alianțele cu trei partide și de 10% pentru alianțele care au mai multe partide.
Regulamentul Biroului Electoral Central prevede că, dacă a obținut peste 5% pentru o singură cameră a Parlamentului, un competitor electoral va primi mandate doar pentru acea cameră.
Partidele care candidează la alegerile parlamentare 2024
La aceste alegeri, s-au înscris 31 de partide și alianțe politice, 19 organizații ale minorităților și 7 candidați independenți, conform datelor Biroului Electoral Central.
- PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, Forța Dreptei, REPER, SENS, DREPT, POT, SOS România, Partidul Național Conservator Român, Partidul România în Acțiune, România Socialistă, Partidul Social Democrat Unit, Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN), Alianța Națională Creștină, Patrioții Poporului Român, Partidul Ecologist Român, Partidul Noua Românie, Liga Acțiunii Naționale, Partidul Republican din România, Partidul Oalenilor Credincioși, Partidul Verde, PNȚCD, Uniunea Geto-Dacilor, Partidul Patria, Partidul Dreptății, Partidul Pensionarilor Uniți, Partidul Phralipe al Romilor.
Pragul electoral a fost conceput pentru a fi asigurată stabilitatea politică. În multe țări din Europa, nu există prag electoral, precum Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, etc. Iar praguri mai mici decât România au Austria sau Italia, cu 4%, iar în Grecia este de 3%.
În România, există dezavantajul ca unele partide mici să nu poată face acest prag și să nu poată avea candidați în toate județele din țară.
La noi în țară, partidele cu șansele cele mai mari sunt, conform ultimului sondaj, AUR (22,4%), PSD (21,4%), USR (17,5%), PNL (13,4%), UDMR (5,5%), POT (4,6%). Însă aceste cifre pot fi date peste cap, dacă avem în vedere ceea ce s-a întâmplat pe 24 noiembrie, în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Prezența la vot, după 1990, la alegerile parlamentare
Recordul de prezență la alegerile parlamentare a fost pe 20 mai 1990, la jumătate de an după căderea regimului comunist. La acea dată, prezența la vot a fost de 86,19%.
De atunci, prezența a tot scăzut: a fost de 76,29% în 1992 și de 76,01% în 1996. În 2000, s-au prezentat la parlamentare 65,31% dintre alegători, iar în 2004, a scăzut până la 58,51%, iar în 2008 s-a înregistrat 61,07%. O prezență extrem de mică a fost în noiembrie 2008, de doar 39,2%, însă recordul negativ a fost înregistrat în 2020, cu 31,945.
