La 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România poate realiza un bilanț. Pentru a vedea unde a greșit, ce are de reparat și de ce nu s-a bucurat de toate beneficiile calității de membră a comunității europene. Totodată, România are oportunitatea unică în parcursul de maturizare europeană de a se dezvolta mai mult și mai repede.
Prin PNRR, Bucureștiul trebuie să demonstreze în următorii ani că poate schimba în bine fața României, de la infrastructura de bază, până la digitalizare și sustenabilitate, în acord cu valorile pe care le-a îmbrățișat acum mai bine de 15 ani.
Românii au demonstrat solidaritate și spirit de echipă, după declanșarea războiului din Ucraina. Felul în care societatea civilă și politicul s-au organizat pentru a gestiona fluxul de refugiați ucraineni a surprins o parte dintre liderii europeni, cândva sceptici în privința situației de la București. Pe de altă parte, România încă se confruntă cu neajunsuri. Unul dintre acestea – absorbția banilor europeni și investițiile.
Cum stă România la atragerea fondurilor după 15 ani de UE?
Rareș Bogdan a declarat în cadrul conferinței Eurosfat 2022 că România a reușit pentru prima dată, în 15 ani, să depășească limita de 50% de absorbție a fondurilor UE abia în 2022, iar state precum Polonia, Spania sau Cehia depășesc 70%. Iar asta este o problemă a României, nu a Uniunii Europene.
“România e pentru prima dată în 2022 când reușește să depășească limita de absorbție de 50%. Mă uit la Polonia, Iranda, Spania, Cehia, care depășesc 70%. Fiind la vârful unui partid, fiind la vârful unei guvernări de ceva timp, nu reușesc să înțeleg dacă e problema legată de regulile impuse de noi înșine. Nu e o problemă a Comisiei, a Parlamentului (UE – n.red.), nici a Consiiului, nici a Bruxelles-ului. E o problemă a noastră, a funcționarilor noștri, a mentalităților noastre, a modului în care nu reușim să scriem proiectele sau să aprobăm proiectele, sau pur și simplu să înțelegem că acești bani trebuie să intre în România”, a spus eurodeputatul român.
S-a schimbat perspectiva liderilor europeni în privința României?
Pe de altă parte, din perspectiva imaginii, România se bucură de mai multă apreciere din partea liderilor UE acum, după ce a dovedit umanitate și solidaritate cu ucrainenii refugiați din calea războiului.
"Una dintre comisarele europene, Ylva Johansson, și-a schimbat pur și simplu modul în care privește România în privința accederii în spațiul Schengen. Este marele nostru pariu, este marele nostru neajuns, este marele nostru obiectiv.
Atunci când vorbeam de spațiul Schengen, în Comisia LIBE sau la audierile comisarilor sau ulterior în dezbateri, România era privită, alături de Bulgaria și uneori Croația, ca o țară care nu era suficient de pregătită pentru a intra în Schengen. După vizitele comisarilor europeni, după reacția populației României și a cetățenilor români cu privire la refugiați, după reacția autorităților locale, regionale, centrale.
A existat solidaritate, umanitate și spiritul extraordinar al românilor atunci când viața cuiva este pusă în pericol. Atitudinea acestor oameni s-a schimbat. Ylva Johansson s-a schimbat. Foarte mulți lideri europeni care priveau cu scepticism modul în care România reacționează în situații limită s-au schimbat. Tocmai pentru că spiritul european al românilor a fost real", a declarat Rareș Bogdan.
PNRR este Planul Marshall al României
“Mă gândesc că e o realizare excepțională a guvernului PNL-USR de aprobare a PNRR. PNRR este Planul Marshall de care România are o șansă uriașă de a se folosi – aceste aproape 30 miliarde. Aproape jumătate din ei sunt fonduri nerambursabile. Trebuie să ajungă în România pentru a schimba viața cetățenilor români din diverse domenii. De la educație, la sănătate. De la infrastructură rutieră și feroviară, la școlarizare.
Dacă, din punctul de vedere al absorbției fondurilor europene, avem câteva corigențe majore, din fercire, nu am ajuns la repetență și nici nu vom ajunge. Mă îngrozesc că acești bani în plus pe proiecte ar putea să nu fie aduși suficient de mult înspre România în diverse domenii”, a mai completat acesta.
De asemenea, Rareș Bogdan a mai spus că este regretabil decalajul de absorbție a banilor europeni între regiunile României. În timp ce orașe din Ardeal reușesc să se îndrepte către aproape un miliard de euro, bani absorbiți pentru proiecte locale, în sudul României sunt administrații locale care au absorbit doar 2 milioane.
”Ei ( banii din fonduri – n.red.) sunt dați în condiții excepționale României, alături de celelalte 26 de state. (...) Neajunsurile sunt reale aici, întrebările sunt multiple. De ce Sibiu, Brașov, Cluj, Oradea reușesc să aducă banii europeni (din fonduri - n. red.), sute de milioane? Un plus pentru Cluj și Oradea, care au sărit de 800 de milioane, se apropie de un miliard de euro. Un minus pentru anumite județe din aceeași Românie, unde gradul de absorbție era de un ridicol absolut, mai ales din zona sudică, care aveau un grad de absorbție de 2 milioane de euro într-un proiect de 10 ani. Pentru semafoare”, a conchis eurodeputatul PNL, Rareș Bogdan.
Ce este Forumul EUROSFAT?
EUROSFAT este de peste un deceniu cea mai cunoscută conferință despre afaceri europene din România. Prin discuții politice despre temele europene relevante, dar și prin articole, studii și rapoarte cu privire la ceea ce se întâmplă în Uniune și instituțiile sale, Eurosfat pune agenda europeană în dezbatere națională. Ajuns la cea de-a X-a ediție, cu peste 700 de participanți, subiecte stringente, politici, politică și anvergură europeană, EUROSFAT este spațiul în care se încheagă un dialog între cetățenii României și UE, prin factorii ei decizionali și specialiști.
În fiecare an, Forumul este organizat sub patronajul Parlamentului European, Comisiei Europene și al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene și, de asemenea, în parteneriat cu diverse instituții internaționale, companii private și reprezentanți ai societății civile române și europene.
