Guvernul României a primit acceptul Bruxelles-ului privind planul fiscal asumat pe șapte ani. Însă istoria ne arată că, imediat după alegeri, prețurile și taxele au crescut. Guvernul promite însă că nu se va întâmpla așa ceva, numai că specialiștii economici - și nu numai - au precizat, de nenumărate ori, că realitatea este cu totul alta.
Practic, este aproape imposibil ca taxele să rămână aceleași în 2025, având în vedere și promisiunile făcute către Comisia Europeană.
De ce „se scumpește România" imediat după alegeri?
Cristian Năsulea, profesor de economie mondială: „În momentul acesta, speculăm că vor veni niște scumpiri, bazându-ne pe niște variabile care sunt destul de clare. Avem așteptarea că scumpirile vor continua, pentru că avem un trend care a început de trei ani, în care prețurile cresc și au crescut într-un ritm mult mai rapid decât ceea ce ne așteptam să se întâmple în perioada următoare.
Avem aceste așteptări pentru că nu îi credem pe politicienii care ne tot spun că nu vor crește taxele și că vor rezolva cumva, în mod magic, problema deficitului bugetar, din alte surse, fără să taie cheltuieli, fără să crească taxe.
Există și niște modele în economie care vorbesc de economia ciclului electoral. Este absolut normal ca, în momentul în care urmează să fie suficient timp până la următoarele alegeri, politicienii să ia toate deciziile neprietenoase, nepopulare. Anul viitor vom fi în situația în care vor fi minimum patru ani până la următoarele alegeri, au o marjă de manevră extraordinară, care nu s-a mai întâmplat de mult.
Haideți să găsim un motiv foarte important pentru care nu au de ce să simtă vreo emoție cetățenii când aud de un plan fiscal pe șapte ani. În momentul în care vorbim de șapte ani, înseamnă că se va schimba legislatura de două ori până ajungem să vedem care vor fi de fapt efectele sau forma planului care va fi pus în aplicare.
În momentul acesta, avem niște politicieni care sunt pe cale să iasă pe ușă, care discută niște lucruri cu alți politicieni de la Bruxelles, însă discută pornind de la ideea că vor păstra suficient de mult control în guvernarea viitoare, că vor ocupa suficient de multe locuri în parlamentul viitor, în așa fel încât înțelegerile pe care le fac acum să rămână valabile.
Lucru care ne pune pe noi în situația în care să nu avem prea multe tresăriri în momentul în care ne spun politicienii că se va întâmpla ceva pentru că știm că ne vor spune anul viitor: 'da, dar asta era când aveam nu știu ce procent în Parlament'. Lucru care ar trebui să ne explice de ce oamenii nu reacționează la vorbele care sunt spuse, la promisiuni sau chiar la planurile care sunt puse pe masă în această prioadă.
Dintr-un alt punct de vedere, poate este bine să fim mai conservatori și precauți când vine vorba de modul în care e cheltuit banul public, pentru că este tot banul nostru, al cetățenilor, care a fost strâns cu greu și apoi plătit către stat sub formă de taxe și impozite în așa fel încât statul să facă niște lucruri tot pentru noi. Și ne dorim, de fapt, să avem o perspectivă cât mai bună pe termen mediu și lung, să mergem într-o direcție unde să fim siguri că, cel puțin pentru copiii noștri, va fi mai bine dacă noi, pe termen scurt, va trebui să suferim.
E foarte important, indiferent care sunt politicienii care vor fi la frâiele acestei țări, să începem să mergem într-o direcție unde să conștientizeze toți politicienii, indiferent de culoarea politică, ce probleme avem și unde este necesar să acționăm în așa fel încât să găsim soluții. Mi se pare că avem niște politiceni care sunt mai atenți cu nevoile cetățenilor decât alte rânduri de politicieni de care îmi aduc eu aminte, de acum 20 de ani."
Crește TVA din 2025?
Măsurile cu impact major sunt cele referitoare la eliminarea stimulentelor și facilităților fiscale. Ele sunt cuprinse în jaloanele 207 și 208 din PNRR și trebuie implementate oricum, chiar de anul viitor, din 2025.
În acest an, una dintre măsurile luate de Guvern până acum a fost plafonarea TVA la adaosul comercial al alimentelor. Însă întrebarea este dacă a avut succes.
Cristian Năsulea, profesor de economie mondială: „Există și argumente pentru cote diferențiate de TVA, argumente care țin de blocaje care pot să apară în domeniul imobiliar, de exemplu, dacă proprietățile imobiliare ar fi supuse la cota de TVA de 19%, indiferent de momentul în care se află în ciclul de viață al unei proprietăți imobiliare.
Există la fel o idee care ține de simplificarea fiscalității, care ne duce în direcția în care începem să considerăm că același TVA aplicabil pentru absolut toate lucrurile din economie ar putea să aibă propriile avantaje. Din punctul meu de vedere, are sens să păstrăm niște cote diferențiate de TVA pentru anumite tipuri de produse al căror consum încercăm să-l încurajăm, sau zone unde există un impact social care este semnificativ atunci când sunt scutite parțial de taxe anumite lucruri pe care le consumăm.
Nu e o diferență foarte mare, însă îmi vin în minte diverse întrebări. De exemplu, ce se întâmplă cu cărțile? Avem o problemă cu educația, o problemă de consum de carte, care arată că avem probleme chiar dacă taxele sunt relativ mici pentru acest tip de produse.
Nu știu dacă menținerea cotei TVA o să rezolve ceva, însă este un bun exemplu de zonă a economiei în care poate n-ar trebui să descurajăm și mai tare consumul de produse educaționale și culturale într-o țară care și așa are o problemă cu analfabetismul cultural la un nivel care este incredibil pentru o țară UE.
Din punctul meu de vedere, nu ar fi trebuit să recurgem niciodată la această măsură. Singurul lucru bun despre plafonarea adaosului comercial este că a fost o măsură care viza convingerea electoratului într-un mod mai puțin perturbator pentru economie."
Plafonarea adaosulului comercial la alimentele de bază a fost prelungit până la finalul anului 2024. În plus, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că toate produsele procesate în România vor beneficia de plafonarea adaosului comercial și a spus că proiectul de ordonanță va fi lansat în dezbatere și aprobat de Guvern. El a spus că profitul retailerilor şi cel al procesatorilor a crescut faţă de anul trecut, când nu exista plafonarea.
