Piața muncii din Europa a cunoscut în ultimii ani o multitudine de schimbări. Provocate de pandemie, de criza economică de după aceasta, dar și de Brexit și de continua îmbătrânire a populației. Efectele se resimt în mai toate țările din Uniunea Europeană, care se confruntă cu o serie de proteste și greve.
Protestele din Franța
Poate cele mai reprezentative pentru fricțiunile din piața muncii europene sunt protestele din Franța, față de creșterea vârstei de pensionare de la 62 de ani la 64. Francezii își apără drepturile pentru că știu foarte bine că odată pierdute nu le mai pot recupera. Și pentru că vor ca povara taxării să nu o ducă doar cei care muncesc, ci să fie împărțită cu angajatorii și marile companii.
Însă președintele francez, cel care susține noua lege a pensiilor, își bazează argumentarea pe o realitate: populația Europei îmbătrânește, iar mâna de lucru este tot mai greu de găsit.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Vă spun că această reformă nu este un lux, nu este o distracție, este o necesitate pentru țară. Acum, când vorbesc cu dumneavoastră, credeți că îmi face plăcere să promulg această reformă? Când am intrat în viața profesională erau zece milioane de pensionari. Acum sunt 17 milioane. În anii 2030 vor fi 20 milioane. Credeți că putem continua cu aceleași legi?”
Și Berlinul a anunțat că va crește vârsta de pensionare de la 65 de ani cât este în prezent, la 67 de ani până în 2031. În plus, ca să acopere deficitul de lucrători, plănuiește să le acorde imigranților cetățenie germană mai rapid. Nu este singura țară europeană care se folosește de valul de refugiați. Așa se face că aceștia au ajuns să presteze munci tradiționale, precum îngrijitul viilor din Italia.
Problema Brexit-ului
După retragerea din Uniunea Europeană, de la 31 ianuarie 2020, Marea Britanie simte cel mai puternic dezavantajele blocării accesului liber pe piața muncii. Țara se baza foarte mult pe angajații din Europa de Est, în special polonezi, români și bulgari, pentru muncile agricole și nu numai.
Adam Taylor, director al Taylor's Bulbs: „În fiecare primăvară avem nevoie de un anumit număr de oameni pentru a recolta florile, narcisele de pe câmp și în mod normal am folosi 150 de persoane pentru a face această treabă, dar acei oameni pur și simplu nu sunt disponibili, așa că anul acesta avem 25”
Poate cel mai puternic impact pentru piața muncii a fost resimțit în timpul anilor de pandemie COVID. Restricțiile de circulație au determinat o criză a tuturor ramurilor ospitalității, însă în același timp au impulsionat digitalizarea. Și, după ce au fost forțați să muncească de acasă, mulți lucrători nu mai vor să revină la birou. O schimbare deloc de neglijat este adoptarea directivei salariului minim european, în toamna lui 2022, care obligă statele membre să garanteze că salariile minime le vor permite oamenilor un trai decent.
