Cojile uscate de banană, sub lumina unei lampe puternice, pot fi transformate instantaneu în energie regenerabilă. Oamenii de știință au descoperit o nouă metodă de extragere a hidrogenului care ar putea crește semnificativ rezervele de gaz din biomasă. Tehnica se poate realiza și cu știuleți de porumb, boabe de cafea și coji de nucă de cocos, potrivit euronews.com.
Acesta modalitate de extragere a biocombustibililor apare în timp ce Europa încearcă să facă o economie mai mare de hidrogen.
Conform politicii UE, hidrogenul „regenerabil” poate fi produs din biomasă (materie vegetală și animală), cu condiția să fie îndeplinite anumite criterii de sustenabilitate. Un lucru îngrijorător în legătură cu biomasa este că poate elibera, de fapt, mai mult CO2, de exemplu acolo unde sunt tăiate pădurile, pentru a alimenta centralele electrice.
O echipă de oameni de știință din Elveția arată cum toate produsele folosite în tehnica lor foto-termică (pe bază de lumină și căldură) pot fi captate, făcându-le economice și sigure pentru climă.
„Relevanța muncii noastre este sporită de faptul că noi captăm în mod indirect rezervele de CO2 din atmosferă, de ani de zile”, spune dr. Bhawna Nagar, unul dintre autorii de la École Polytechnique fédérale de Lausanne, din Elveția.
„Am reușit să le transformăm în produse utile, în cel mai scurt timp, folosind o lampă cu xenon.”
Care sunt beneficiile transformării în biocombustibili a bananelor și a altor materii?
În prezent, există două căi principale de conversie chimică a biomasei folosind căldură: gazeificarea și piroliza. Gazeificarea face materialul organic să explodeze, la temperaturi de 1000°C, transformându-l în gaz de sinteză - un amestec de hidrogen, metan, monoxid de carbon și dioxid de carbon - care este folosit ca biocombustibil. În urma procedeului rămâne un reziduu solid de carbon, cunoscut sub numele de „biochar” sau cărbune.
Prin piroliză se descompune biomasa la temperaturi mai scăzute, de 400 până la 800°C, în recipiente fără oxigen. Acest lucru necesită reactoare speciale, care pot face față la temperaturi și presiuni ridicate, explică oamenii de știință în revista Chemical Science .
O metodă mai simplă este foto-piroliză, folosind o lampă cu xenon. Aceasta emite o lumină albă strălucitoare, ca cea din studiourile fotografilor, în trecut. O singură lumină puternică de lanternă poate declanșa conversia biomasei în doar câteva milisecunde.
Mai întâi, cojile de banană trebuie uscate la aproximativ 100°C timp de 24 de ore, apoi măcinate și cernute, până se transformă într-o pulbere fină, înainte de a fi introduse într-un reactor din oțel inoxidabil.
„Fiecare kilogram de biomasă uscată poate genera aproximativ 100 de litri de hidrogen și 330 g de biochar, ceea ce reprezintă până la 33% din greutatea inițială a cojii de banane uscate”, spune Dr Nagar.
Această împărțire a biomasei naturale în gaz și cărbune este oferită ca soluție „inteligentă, rapidă și ecologică” pentru producția de hidrogen. Cărbunele este de asemenea valoros, deoarece poate fi amestecat în pământ, pentru a îmbunătăți sănătatea plantelor sau stocat ca strategie de captare a carbonului.
În continuare, oamenii de știință speră ca metoda lor să poată fi extinsă și aplicată și la deșeurile industriale, cum ar fi anvelopele. Ar putea, chiar, deschide calea pentru fotopiroliza solară – adică valorificarea energiei soarelui, pentru a fi și mai durabilă.
