O treime din teatrele din țară sunt amenințate cu dispariția dacă Guvernul pune în aplicare unele dintre propunerile de reducere a cheltuielilor.
Protest al directorilor de treatre
45 de directori de teatre au transmis Guvernului un memoriu prin care solicită să se renunțe la aplicarea, în domeniul cultural artistic, a măsurilor de comasare a instituțiilor similare.
La pachet cu eliminarea personalului vacant și reducerea substanțială a finanțării la nivel local, aceste măsuri ar avea ca efect desființarea sau falimentarea a numeroase instituții de cultură, avertizează semnatarii acestui demers.
V. Anton: "Ar aduce colapsul total al vieții sociale"
Directorul teatrului artistic din Miercurea Ciuc, Vladimir Anton, care este inițiatorul acestei petiții, a explicat ce înseamnă o asemenea măsură.
"Printre articolele care sunt trecute în memoriul transmis de către UNITER către cabinetul prim-ministrului, în primul rând este cel legat de cota de 7,5% maximum, pe care autoritatea o poate aloca la capitolul 67, anume cultură, recreere, culte și sport, care ar introduce sistemul cultural public în colaps. Și nu doar pe cel public, ci și pe cel privat, pentru că consecințele sunt greu de imaginat.
În acest moment, concret, cred că veniturile primăriei Miercurea Ciuc au fost undeva la 110 milioane de lei și primăria a alocat 42 de milioane la capitolul 67. În momentul de față, ar putea aloca maximum 8,5. Asta înseamnă sub un sfert din cât a alocat până acum. Nu e complicat de înțeles catastrofa în fața căreia ne aflăm", a explicat Vladimir Anton, la Euronews.
Practic, propunerea Guvernului, aceea de a fi comasate instituțiile cu cel puțin 50 de angajați, dă peste cap tot sistemul, după cum precizează Vladimir Anton.
"Nu e cazul doar al orașelor mici, ci și în orașele mijlocii și chiar mari. Singurul teatru de copii din România, care depășete 50 de angajați, este teatrul Țăndărică, din București. Trebuie înțeleasă, la nivel central, necesitatea ca instituțiile publice de cultură să aibă administrație proprie. Nu poate fi amestecat, la nivel administrativ, un ansamblu folcloric cu un teatru de copii. E foarte simplu", a precizat Vladimir Anton.
Ce înseamnă propunerea Guvernului de a anula posturile vacante
"Trebuie înțeles specificul fiecărei instituții, asta este foarte important. Faptul că toate instituțiile sunt puse la grămadă în acest proiect de ordonanță este ceva de neimaginat. Deci posturile vacante nu sunt posturi neocupate pentru că nu au managerii chef să angajeze oameni sau că au prea multe posturi. În proporție covârșitoare, la nivel național, instituțiile de cultură (teatre, filarmonici, muzee, ansambluri de dans, case de cultură, etc) sunt într-o uriașă criză de personal. Deci trebuie să înțelegi de ce sunt posturile vacante.
Memoriul este deja la cabinetul prim-ministrului, petiția a fost semnată, în mai puțin de 48 de ore, de peste 7.000 de persoane, din care peste 1.500 sunt artiști, oameni de teatru, arhitecți, muzeografi, muzicieni, ș.a.m.d. Sperăm ca, urgent, Guvernul să cheme la consultări specialiștii din domeniu, managerii culturali, UNITER, care a adresat memoriul, etc. Unica soluție, în momentul de față, este ori anularea acestor articole, ori încadrarea instituțiilor culturale la anumite excepții. Dar acest proiect, în această formă, nu a avut parte de consultare din partea nimănui din domeniul cultural", a explicat Vladimir Anton.
În martie 2022, Ministerul Culturii a afirmat că sectorul cultural a adus o creștere a contribuției la PIB cu 71% în patru ani. Astfel, cultura este o investiție care aduce chiar și beneficii economice unui oraș sau unei țări.
În mai 2022, Ștefan Teșianu, co-fondator al organizațiilor Centrul Cultural Clujean, Fapte și Nord, a precizat că, "din sectoarele culturale și creative vine între 3 și 6 % din PIB".
"Între eliminarea excepțiilor și înțelegerea specificității instituțiilor e mare diferență. Nu putem crea o legislație care să fie aceeași pentru parchetele generale și pentru muzee. Acest scenariu nu există nicăieri. După patru zile de muncă non-stop, în care, împreună cu juriști, cu manageri culturali, cu directori de teatru, încercăm să evaluăm situația de fapt, dar mi-e greu să cuantific speranța asta. Cert este că simțim cu toții că acest proiect de lege, în acestă formă, ar aduce colapsul total al vieții sociale în orașele mijlocii și mici, cel puțin.
Economic, nu s-a putut face acest calcul într-un timp atât de scurt, dar toată cultura, în România, e undeva la 2% din PIB, dacă nu mă înșel. Deci din acest 2% s-ar economisi cât? Nu știu.
Și cred că întrebarea are și o capcană în care nu aș dori să intru, în sensul în care nu știu în ce măsură, în ceea ce privește sectorul cultural, ar trebui să calculăm profitul în bani. Profitul sectorului cultural nu se cuantifică în bani. Deci faptul că am economisit bani nu înseamnă doar că am economisit pur și simplu bani. Înseamnă că, la nivel de profit, am pierde mult mai multe lucruri decât bani. Nu mă refer la noi, ca instituții culturale, ci la societate, în general", a spus Vladimir Anton.
