În timp ce sindicatele se mobilizează în Franța pentru a stabiliza vârsta de pensionare la 62 de ani, în întreaga Uniune Europeană, bărbații și femeile lucrează după vârsta de 65 sau chiar 75 de ani, transmite euronews.
În ce țări din UE oamenii încă lucrează, după vârsta de 65 de ani?
În primul rând, este de remarcat faptul că rata de angajare scade, odată cu vârsta. De fapt, cifra scade drastic după vârsta de 65 de ani. În 2021, printre europenii care încă aveau job se numărau:
- 46,4% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 60-64 de ani;
- 13,2% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 65-69 de ani;
- 4,9% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 70 și 74 de ani;
- 1,4% dintre cei peste 75 de ani.
Estonia este una dintre țările cu cea mai mare rată de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 65-69 și 70-74 de ani, în ciuda limitei legale de pensionare de 64 de ani. Acest lucru este determinat, în mare parte, de pensionarea mai târzie a femeilor estoniene.
Când vine vorba de bărbați, Irlanda are cea mai mare rată de ocupare a forței de muncă dintre aceste două grupe de vârstă mai înaintate.
Suedia, pe de altă parte, are cel mai mare procent de oameni peste 75 de ani care încă lucrează, indiferent de sex. Vârsta legală de pensionare, între 62 și 65 de ani în funcție de istoricul de angajare al unei persoane, nu este cu mult mai mare decât media din UE.
Cu toate acestea, populația Suediei îmbătrânește - țara are cea mai mare pondere a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 75 și 79 de ani din UE - iar o succesiune de decizii politice au împins persoanele în vârstă să muncească, potrivit unui raport recent al unui proiect internațional de cercetare numit ”Joint Programming Initiative More Years, Better Lives”.
Conform cifrelor furnizate de Eurostat , biroul de statistică al UE, persoanele care încă muncesc sunt în principal bărbați care lucrează în educație și femei care lucrează în domeniul sănătății și al asistenței sociale.
De ce mai lucrează persoanele în vârstă?
Un raport Eurostat indică faptul că, în 2012, aproape 30% dintre persoanele în vârstă care încă lucrau au declarat că fac acest lucru pentru a-și suplimenta veniturile sau pentru a-și consolida viitoarea pensie. Având în vedere acest lucru, ne-am putea aștepta să vedem printre cei care lucrează până târziu în viață o majoritate de oameni care au avut cariere haotice sau venituri mici.
De exemplu, femeile au adesea mai multe pauze în carieră decât bărbații, precum și pensii mai mici. Cu toate acestea, datele sugerează că nu încearcă să compenseze acest lucru prin pensionarea mai târzie. Cu foarte puține excepții, rata de ocupare a forței de muncă este mai mică pentru fiecare grupă de vârstă după 65 de ani.
În mod similar, nu oamenii care au avut mai puține studii (și de la care se poate aștepta să fi avut niveluri mai scăzute de venit) sunt cei care lucrează cel mai mult. Ratele de ocupare continuă să fie mai ridicate după vârsta de 65 de ani pentru cei cu mai multe studii.
Ce joburi au persoanele cu vârstă de peste 65 de ani?
De mult timp în UE, vârstnicii care lucrau au fost în principal fermieri, pădurari sau pescari.
Aceasta este încă o realitate în România, unde aproape 56% din populația activă peste 65 de ani lucrează în aceste domenii, dar și în Grecia și alte patru țări, inclusiv Irlanda, care are o pondere mare a lucrătorilor peste 65 de ani în total.
Sănătatea și serviciile sociale, precum și comerțul cu amănuntul, sunt acum industriile în care cei cu vârsta de peste 65 de ani sunt cei mai numeroși.
Bărbații și femeile cu vârstă peste 65 de ani nu lucrează în aceleași sectoare, cu excepția României. În Estonia, bărbații în vârstă lucrează în principal în fabrici. Femeile în vârstă lucrează, în principal, în cadrul gospodăriilor.
În Irlanda și Suedia, bărbații peste 65 de ani lucrează în sectorul agricol, în timp ce femeile lucrează în domeniul sănătății și al serviciilor sociale.
Seniorii lucrează mai mulți ani, dar lucrează diferit
Deși cei peste 65 de ani își continuă cariera, asta nu înseamnă că lucrează în aceleași condiții.
Mai mulți dintre aceștia lucrează pe cont propriu decât alți oameni. 38% dintre cei cu vârste între 65-74 de ani sunt lucrători independenți sau angajatori independenți, comparativ cu 13% dintre cei cu vârste de 25-64 de ani. Proporția lucrătorilor independenți crește la 57% pentru cei peste 75 de ani. Aceste cifre au scăzut, totuși, în mare măsură în ultimii 20 de ani.
Ce program de lucru au persoanele de peste 65 de ani?
59% dintre lucrătorii din această grupă de vârstă lucrează part-time. Cifra crește la 75% dintre cei peste 75 de ani care încă lucrează.
Diferențele dintre țări sunt semnificative, de la Țările de Jos, unde 83% dintre persoanele de peste 65 de ani beneficiază de program de lucru flexibil, până la Grecia, unde doar 13% lucrează part-time.
Dar orele de lucru pot fi și adaptabile. Un raport publicat în 2021 de AGE Platform Europe - o rețea de organizații non-profit care reprezintă persoanele cu vârsta de peste 50 de ani - citează exemplul Suediei, unde șoferii de autobuz și-au putut menține locurile de muncă până la vârsta de maximum 70 de ani, datorită existenței unor contracte speciale și a controalelor anuale de sănătate.
Care sunt motivațiile seniorilor?
Această prelungire a perioadei de lucru este o modalitate de a menține securitatea financiară, fie că este vorba de a ajunge la o pensie completă sau de a economisi bani pentru fonduri private, fie de a combina o pensie de vârstă cu un loc de muncă la jumătate de normă. Acest lucru poate asigura venituri mai bune pentru a susține membrii familiei, cum ar fi copiii, nepoții sau părinții mai în vârstă.
Potrivit unui sondaj al UE din 2012, 30% dintre lucrătorii cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani au declarat că au continuat să lucreze din motive financiare sau de subzistență, ca în cazul fermierilor care își asigură traiul din existența fermelor mici, în administrarea familiei.
După cum se subliniază în raportul AGE, continuarea muncii poate, le asigură persoanelor în vârstă să poată continua să participe la evenimente în societate: „S-a demonstrat că munca oferă sens și stabilitate, ajută la menținerea legăturilor sociale și a sentimentului de apartenență și oferă oportunități de învățare și experiențe noi. Prin urmare, munca nu este doar o problemă de venit; este esențială pentru realizarea altor drepturi fundamentale ale omului și este o parte inseparabilă și inerentă a demnității umane".
