Patronul unui lanț de restaurante din București nu mai vrea să angajeze muncitori asiatici. Cătălin Mahu susține că aceștia sunt, citez: un „dezastru” și că trebuie învățați să se spele pe mâini. Acuzațiile, nu doar că i-au revoltat pe cei vizați, ci ar putea să-i aducă patronului și sancțiuni din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Într-o intervenție pentru Euronews România, Cătălin Mahu și-a nuanțat abordarea.
Cătălin Mahu, antreprenor HoReCa: ”Nu sunt un fan al înlocuirii forței de muncă românești cu forță de muncă asiatică. Motivatia este foarte, foarte simpla. Este o diferență civilizațională fundamentală între noi și ei. Nu vreau sa reiau problema că trebuie să-i învăț să se spele pe mâini și să fie curați, pentru că e ca și cum aș jigni pe cineva. Poate am făcut-o și-mi cer scuze dacă am făcut asta. Dar pe mine mă deranjează foarte mult ca un om să nu se spele, să nu-și schimbe hainele, să nu trăiască într-o normalitate cu anumite gângănii. Lor le ia luni de zile să înțeleagă modul nostru de viață. Lor le ia luni de zile să înțeleagă modul nostru de a găti mâncarea. Eu nu pot să discriminez. Dacă se simt discriminați, nu e niciun fel de problemă. Una este sa te simți. Alta este să fii. Dacă se supără cineva pe mine pentru treaba asta, sa se ducă la el în țară.”
Cazul ar putea ajunge la CNCD
Declarațiile ar putea fi analizate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Dacă va fi considerat vinovat, patronul ar putea plăti o amendă cuprinsă între două mii și 100 de mii de lei.
Asztalos Csaba, președintele CNCD: ”Asta o discută Colegiul Director. După noile reguli, Colegiul, prin hotărâre, decide dacă se face sau nu o autosesizare. Este posibil să primim și plângere. Sunt declarații care pot intra în analiza Consiliului, din perspectiva Ordonanței 137 pe 2.000. Eu mă gândesc la concetățenii noștri români care au plecat în Occident și care au suferit și suferă foarte mult când se fac generalizări cu privire la comunitatea de români. Nu sunt fericite aceste generalizări. În orice comunitate sunt oameni și oameni. Și eu, ceea ce văd, cu ochii mei, în societate este că lucrătorii din statele terțe, din afara UE, inclusiv asiaticii sunt foarte prezenți și integrați. Îi văd în HoReCa, în transportul de alimente. Îi percepem peste tot. Nu cred că sunt declarații chiar la locul lor.”
Codul Muncii interzice orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, pe orice criteriu, printre care: rasă, cetățenie, etnie, culoare ori religie.
Yosef Gavriel Peisakh, manager general al unei companii de recrutare a asiaticilor: ”Recrutăm asiatici de vreo 15 ani. Este regretabil ce am citit în presă. Fiecare domeniu are specificul lui. Ce ține de alimentația publică nu se admite așa ceva. Cred că aici vina se datorează recrutării proaste și neprofesionale. Nu pot să susțin ceea ce a zis domnul. Sunt persoane serioase. Bineînțeles, aceia care au trecut prin filtrele agenției de recrutare profesionale. Sunt persoane care își văd de treabă și au un scop. Au venit să muncească.”
Melinda Bolestana, recepționeră a unui SPA: ”Sunt supărată, pentru că suntem cu toții oameni. Și, mai ales când vine vorba despre curățenie, sunt cu toții la fel. Știu asta. Suntem oameni muncitori și în mod special atenți la curățenie.”
La noi în țară, la finalul anului trecut lucrau 114.946 de oameni din afara spațiului Uniunii Europene. Cei mai mulți sunt din Nepal și Sri Lanka. Iar salariul mediu pentru normă întreagă este 4.754 de lei, conform datelor de la Ministerul Muncii.
Să vedem ce înseamnă asta și pentru bugetul de stat: în jur de 230 de milioane de euro, conform datelor Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă. Cum se adună acești bani? Pentru fiecare angajat, antreprenorul plătește 100 de euro aviz de muncă; o taxă de viză în valoare de 120 de euro, o taxă pentru permisul de ședere de 259 de lei, precum și 120 de euro, taxă consulară.
