Cu obstacolul legii pensiilor depășit, liderii coaliției PSD-PNL caută acum noi soluții de a găsi bani prin care să suporte mai bine impactul bugetar al noilor majorări din 2024. Dar și să dezamorseze tensiunile apărute între partenerii de guvernare.
Deși noua lege a pensiilor prevede posibilitatea creșterii contribuțiilor plătite la bugetul de asigurări sociale, guvernanții dau asigurări că de fapt nu se va veni cu noi taxe și impozite.
Potrivit unor surse guvernamentale ar fi trebuit ca miercuri ministrul Marcel Boloș să vină cu un draft de reorganizare atât la ANAF cât și a vămilor prin desființarea unor posturi de director și reînființarea altora pe atribuții diferite, directorii respectivi fiind considerați principalii responsabili pentru rata scăzută de încasare a acestor taxe și impozite în ultimele luni.
Boloș nu a venit cu acest draft, dar a venit cu o serie de cifre care i-a îngrijorat pe participanții la discuții, asta pentru că potrivit surselor citate anul viitor dacă statul va reuși să găsească soluțiile și să le implementeze ca să obțină încasări mai mari la bugetul de stat si de asemenea să diminueze evaziunea fiscală, nu va putea statul român să acopere toate costurile suplimentare anul viitor, costuri suplimentare care se ridică potrivit surselor Euronews România la 98 de miliarde de lei, din care 25 de miliarde reprezintă numai costul suplimentar cu majorarea pensiilor.
Moody avertizează că noua majorare a pensiilor va face ca deficitul bugetar să rămână neschimbat, la aproximativ 6% din PIB, atât în 2024 cât și în 2025. Acesta va duce implicit la creșterea povarei datoriei publice, care în momentul de față e 48 de procente.