MApN, nevoit să dezmintă o nouă știre falsă. Un F-16 al Forțelor Aeriene Române "ar fi bombardat trupe rusești"

Recent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a dezmințit o știre falsă, distribuită pe platforma X, care menționa faptul că o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române ar fi bombardat o grupare de forțe rusești, în apropiere de Herson, Ucraina.

„Vă semnalăm o știre falsă apărută pe un cont din platforma X, care pretinde că o aeronavă F-16C ar fi decolat sâmbătă de pe Baza 86 Aeriană din Constanța și ar fi bombardat, la ora 03:22, o grupare de forțe ale Federației Ruse din apropiere de Herson”, arată MApN într-o postare pe X.

MApN se confruntă cu o avalanșă de știri false

Nu este pentru prima dată când MApN este ținta unor știri false. Luna aceasta mai multe imagini cu personal sau tehnică militară ale MApN circulau pe rețele de socializare. În imagini se vorbea despre o relocare de tehnică militară din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova. În realitate, imaginile prezentate erau filmate pe data de 1 decembrie 2023, cu prilejul Zilei Naţionale a României și surprindeau parada militară din București.

În mod similar, anul trecut pe rețelele de socializare circulau înregistrări video în care deplasarea pe teritoriul național a unei coloane de tehnică militară din dotarea  Batalionului 151 Infanterie ,,Războieni” din Iași era prezentată în mod fals și alarmist drept un transport de armament sau trupe către Ucraina.

Tot în 2023, MApN semnala o știre falsă care îl viza pe ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Știrea, distribuită pe contul de Telegram al publicației rusești Pravda, afirma că ministrul român al Apărării ar fi cerut ucrainenilor să „mute desfășurarea operațiunile militare departe de granițele cu România”.

În postare se mai menționa, din nou, fără nicio legătură cu realitatea, că oficialul român ar fi solicitat părții ucrainene "mutarea obiectivelor economice ucrainene în zone îndepărtate de granița comună", precum și redislocarea unităților sale militare din locațiile aflate în proximitatea graniței cu România în alte zone din interiorul Ucrainei, "astfel încât să nu existe situații în care teritoriul nostru să fie atacat”. Așa cum arăta MApN, așa-zisele „cereri” nu au existat vreodată.

Mai trebuie spus că în 2023, o altă știre care a circulat intens pe rețelele de socializare, vorbea despre așa-zise „pregătiri” pe care sistemul național de apărare le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor din România. Drept „dovezi” erau invocate o serie de ordine de chemare. MApN a demontat și această știre falsă, precizând că „emiterea ordinelor de chemare pentru clarificarea situaţiei militare de către centrele militare reprezintă o procedură de rutină, prevăzută de Legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare (art. 51)”, iar „actualizarea bazelor de date a rezerviștilor reprezintă o activitate pe care centrele militare județene sau de sector o desfășoară permanent, la termenele prevăzute de lege”.

Influența războiului din Ucraina

Explozia știrilor false are loc în contextul războiului de agresiune declașat de Rusia împotriva Ucrainei. Pe fondul acestui conflict, Kremlinul și-a amplificat campaniile de dezinformare în statele de pe Flancul Estic al NATO, aflate în vecinătatea Ucrainei.

Campaniile de dezinformare au scopul de a induce confuzie în rândul populației și chiar panică, pe baza unor speculații, interpretări decontextualizate care nu au legătură cu realitatea.