Pe 5 noiembrie au loc poate unele dintre cele mai importante alegeri din istoria SUA. Însă ele sunt extrem de importante pentru multe state și, în gerneral, pentru viitorul omenirii. Iar Rusia este direct înteresată de rezultatul scrutinului.
În ultimii ani s-a tot vorbit despre o eventuală preferință a lui Vladimir Putin, iar părerea majorității specialiștilor ar fi că liderul de la Kremlin ar dori mai degrabă o administrație Trump, decât una a democratei Kamalei Harris. Însă evident că analiștii ruși contestă această percepție occidentală și spun că politica SUA va rămâne „neprietenoasă”, indiferent de cine va câștiga.
Alegeri SUA. Pe cine „vrea" Rusia la Casa Albă? Donald Trump sau Kamala Harris
„Trump, cu toată imprevizibilitatea lui, nu a început niciodată războaie. Impulsivitatea lui Harris îi preocupă pe unii”, spune cronicarul rus Andrey Sitov, citat de agenția Anadolu. Trump consideră China drept principalul rival al SUA și se crede că ar putea încerca „să retragă Rusia departe de Beijing, oferind anumite concesii”, spune și analistul Konstantin Kalachev.
La nivel oficial, Moscova a menținut o oarecare distanță și a refuzat să susțină în mod deschis vreunul dintre candidați, o decizie care, spun analiștii, ar putea avea rădăcini în consecințele alegerilor din SUA din 2016, când Rusia a fost acuzată de interferență în favoarea învingătorului de atunci, Donald Trump. La acea vreme, au existat o mulțime de acuzații conform cărora Trump ar fi avut o înțelegere cu unii oficiali ruși, dar ancheta făcută ulterior de consilierul special Robert Mueller nu a găsit vreo dovadă a vreunei legături directe între campania lui Trump și Moscova.
Întrebat pe cine ar prefera, Vladimir Putin a spus, în septembrie, că ar dori ca Harris să câștige, invocând râsul „contagios” al candidatei democrate. Drept urmare, Washingtonul i-a cerut lui Putin să nu mai comenteze această luptă electorală, iar Kremlinul și unii oficiali ruși de rang înalt au clarificat că a fost doar o glumă.
Experții, despre alegerile din SUA și cum sunt ele văzute la Moscova
Editorialistul rus Andrey Sitov a subliniat că democrații și republicanii au o divergență clară în anumite domenii cruciale. El a spus că Harris „are frenezia unui neofit, gata să apese orice buton pentru a dovedi că este adecvată pentru acestă funcție”. Chiar și președintele Joe Biden, în ciuda vârstei și experienței sale, a fost făcut să creadă că un eventual război nuclear cu Rusia ar putea deveni o realitate, așa cum se arată în cartea jurnalistului Bob Woodward, a mai spus Sitov.
„Asta este mentalitatea. Între timp, Trump, cu toată imprevizibilitatea sa, nu a început niciodată noi războaie și pledează pentru securitatea nucleară. Pe unii îi preocupă impulsivitatea lui Harris”, a spus Sitov, citat de Anadolu. Însă Sitov a mai precizat că, el este curios să vadă dacă Trump și-ar putea ține promisiunea de a pune capăt războiului din Ucraina, așa cum republicanul susține mereu că poate o poate face și că războiul nu ar fi încept dacă el era președinte.
Analistul politic Konstantin Kalachev a explicat că Trump nu a îndeplinit pe deplin așteptările Rusiei în mandatul pe care l-a avut din 2016 până în 2020, dar că Moscova încă speră la „o înțelegere potențială mai semnificativă de data aceasta”.
Donald Trump consideră că nu Rusia, ci China este principalul concurent geopolitic al SUA. Astfel el ar putea încerca „să scoată Moscova de sub influența Beijingului”, oferind anumite concesii.
Un alt factor, potrivit lui Kalachev, ar fi scandalul legat de relațiile fiului lui Joe Biden, Hunter, cu Ucraina. Hunter a făcut parte din consiliul de administrație al companiei ucrainene de gaze naturale Burisma, în timp ce Biden a fost vicepreședinte în mandatul lui Barack Obama și a fost implicat în elaborarea politicilor americane privind Ucraina. Acest aspect a stârnit îngrijorări cu privire la un conflict de interese, criticii spunând că Biden și-a folosit influența pentru a-și proteja fiul și pe Burisma.
Un eveniment cheie a fost presiunea lui Biden pentru demiterea procurorului ucrainean Viktor Shokin, care investiga acuzațiile de corupție, inclusiv cele de la Burisma. Susținătorii lui Biden susțin că acțiunile sale au făcut parte din politica mai largă a SUA și au fost susținute de entități internaționale precum UE, care l-au considerat pe Shokin ineficient în lupta împotriva corupției. Iar Trump, potrivit celor spuse de Kalachev, „nu a uitat rolul Ucrainei în eșecul de a-l demasca pe Biden la ultimele alegeri”.
Alegerea lui Trump ca președinte ar fi echivalent cu escaladarea?
Kalachev crede, de asemenea, că poziția lui Trump față de Europa se aliniază cu interesele Rusiei, în timp ce criticile sale din trecut la adresa NATO și preferința pentru acordurile bilaterale față de cooperarea multilaterală se potrivesc, de asemenea, cu viziunea Moscovei.
Poziția lui Trump cu privire la cooperarea cu Europa a fost marcată de scepticism față de instituții precum NATO și UE. În timpul președinției sale (2016-2020), el a criticat națiunile europene, în special Germania, pentru că nu au contribuit suficient la cheltuielile pentru apărare, iar la un moment dat a spus că NATO este un organism „învechit”. „Pe de altă parte, Trump este emoțional, impulsiv și imprevizibil. Harris este mult mai previzibilă și acesta este un plus”, a spus Kalachev.
Analistul politic Viktor Kozyrev nu este de acord cu părerea conform căreia Trump ar fi alegerea mai bună pentru Moscova și avertizează că o victorie a republicanului „ar putea escalada conflictul cu Rusia”.
În ceea ce privește linia oficială a rușilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a cerut în repetate rânduri SUA să nu mai folosească Rusia în politica sa internă și a remarcat că ambele tabere din politica americană concurează pentru a părea mai dure cu Moscova.
Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a minimalizat, de asemenea, importanța alegerilor din 5 noiembrie și a subliniat că politica SUA față de Rusia va rămâne neschimbată, indiferent de cine câștigă, deoarece „este determinată de forțele profund înrădăcinate în sistemul american”.
