5 noiembrie 2024, alegătorii americani vor merge la urne pentru a alege următorul președinte al Statelor Unite. Sistemul electoral american este însă diferit de sistemele electorale din Europa. În SUA un candidat poate ajunge președinte chiar dacă obține mai puține voturi totale decât un alt candidat. Iată cum funcționează mai exact sistemul electoral din SUA în cazul alegerii președintelui.
Alegerile Primare
Înaintea alegerilor prezidențiale propriu zise fiecare partid trebuie să își desemneze propriul candidat. Alegerea acestui candidat al principalelor două partide (Democrat și Republican) are loc în cadrul alegerilor primare.
Joe Biden și-a anunțat candidatura la alegerile din 2024 încă din aprilie 2023. Între ianuarie și iunie 2024 acesta și-a scos din joc toți adversarii din partid care căutau să obțină nominalizarea, dar ulterior, după o dezbatere slabă cu Donald Trump și îngrijorările privind starea lui de sănătate, precum și performanțele slabe din sondaje, Biden a decis să se retragă, anunțând că o sprijină pe Kamala Harris pentru nominalizarea partidului.
Lucrurile s-au desfășurat într-un mod similar și în Partidul Republican. Din ianuarie și până în iunie, Donald Trump a reușit să își învingă toți cei zece contracandidați și să obțină nominalizarea Partidului Republican la alegerile prezidențiale.
Odată ce un candidat obține nominalizarea partidului, teoretic, acesta se bucură de sprijinul majorității membrilor din partidul respectiv.
Alegerile propriu zise
Deși alegerile propriu zise au loc întotdeauna în prima zi de marți după 1 noiembrie, este posibil ca mulți americani să voteze mai devreme.
Majoritatea statelor permit exprimarea voturilor, în persoană, înainte de alegeri, în timpul unei perioade cunoscute sub numele de „vot anticipat” („early voting”). Alții pot solicita un vot prin corespondență înainte de luna noiembrie.
Atunci când alegătorii își completează buletinele de vot, ei nu votează însă în mod direct președintele Statelor Unite, ci electorii din statul în care respectivul cetățean este rezident. Desemnarea președintelui nu se face pe baza numărului total de voturi (cunoscut și ca votul popular), ci pe baza unui proces cunoscut sub numele de Colegiu Electoral.
Ce este Colegiul Electoral?
Sistemul Colegiului electoral generează de fapt 51 de mini-alegeri - una pentru fiecare dintre cele 50 de state americane, plus capitala, Washington DC.
În 48 dintre state și în DC, candidatul care primește cele mai multe voturi în alegeri primește numărul de electori alocat statului respectiv. Statele au un număr diferit de electori, proporțional cu mărimea lor. De pildă, state mari, precum California, Texas sau Florida au un număr mare de electori – 55, 38 și 29. Dar state mai mici precum Wyoming, Delaware și Alaska au doar 3. Asta înseamnă că unii candidați aleg să se concentreze strategi pe unele state mai mari.
Pentru a complica și mai mult lucrurile, în Maine și Nebraska, state cu 4, respectiv 5 electori, primii doi electori sunt acordați câștigătorului general la nivel de stat, iar restul sunt împărțiți în funcție de rezultatele obținute în districtele din regiune.
Există un total de 538 de electori în întreaga țară, iar un candidat are nevoie de o majoritate absolută de 270 de electori sau mai mulți pentru a deveni președinte.
Asta înseamnă că în practică un candidat poate pierde votul popular, dar poate câștiga alegerile. Așa au stat lucrurile în 2016 de pildă, când Donald Trump a obținut 304 voturi în Colegiul Electoral, dar a primit cu aproape trei milioane de voturi mai puține, la nivelul întregii țări decât rivala sa Hillary Clinton.
Ulterior, electorii merg și își exprimă votul pentru alegerea președintelui. Aceștia votează însă, de cele mai multe ori, în funcție de rezultatul de la nivelul statului. Dacă de pildă candidatul republican obține electorii din Texas, aceștia îl votează mai departe pe candidatul republican. Au existat însă și ocazii în care un elector a mers împotriva voinței poporului - acești electori sunt cunoscuți drept electori necredincioși. Mai multe state au legi în vigoare pentru a preveni acest lucru - în 2016, doi electori necredincioși au dezertat de la Trump, iar cinci au făcut același lucru pentru Clinton.
Motivul pentru care electorii necredincioși aleg adesea să meargă împotriva votului este că nu îl susțin pe câștigătorul din statul lor. Totuși aceste cazuri reprezintă mai degrabă o excepție și nu influențează în mod decisiv rezultatul alegerilor.
Ce se întâmplă dacă nu există un câștigător?
Dacă niciun candidat nu are cele 270 de voturi necesare din Colegiul Electoral, atunci Camera Reprezentanților alege președintele prin vot. Reprezentanții au dreptul la un vot pentru fiecare stat - ceea ce înseamnă că dacă un stat are mai mulți reprezentanți, aceștia trebuie să voteze împreună. Eligibili pentru a fi aleși sunt primii trei candidați care au obținut cele mai multe voturi. În acest caz este necesară o majoritate absolută de 26 de voturi pentru a deveni președinte.
Camera superioară a Congresului, Senatul, votează pentru vicepreședinte, fiind eligibili doar primii doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în alegeri. Fiecare senator are dreptul la un vot și, din nou, este necesară o majoritate absolută de 51 de voturi. Acest proces înseamnă că există o mică șansă ca un vicepreședinte să fie ales dintr-un partid diferit de cel al președintelui nou ales.
În istoria Statelor Unite au avut loc astfel de alegeri. Cea mai faimoasă, probabil a fost competiția dintre Thomas Jefferson și Aaron Burr, terminată la egalitate în 1800 și tranșată de Camera Reprezentanților în favoarea lui Thomas Jefferson un an mai târziu.
