Ministerul Muncii trebuie să prezinte în Coaliție draftul legii salarizării unitare.
Modificările ar trebui să elimine inechitățile din sistem. Însă, prin plafonarea sporurilor la 20% din salariu, unii angajați din sistemul public vor încasa mai puțini bani. Modificările vor fi dezbătute cu sindicatele, iar proiectul va fi finalizat până în septembrie.
Sute de mii de români s-ar putea trezi cu salariile tăiate, în contextul în care sporurile vor fi plafonate la 20%.
Veniturile care depășesc salariul președintelui, adică 25.000 de lei brut, vor fi impozitate suplimentar. Salariile din sistemul public vor fi recalculate, iar legea vine și cu o nouă grilă de salarizare, în contextul protestelor în educație și sănătate.
Legea salarizării nu se raportează la salariul minim brut actual
Unele inechități însă nu vor fi rezolvate. Sindicaliștii spun că nu toți angajații din sistemul public au ajuns la maximul de venit prevăzut în grilă. Mai mult, legea salarizării unitare nu se raportează la actualul salariu minim brut, de 3.000 de lei, ci la 2.850 de lei. Adică, pe lângă plafonarea sporurilor, nici raportarea la salariul minim nu este actualizată.
Horațiu Raicu, secretar general Blocul Național Sindical: "Cei 20% se raportează la salariul lucrătorului. Legea 153 dă posibilitatea acordării sporurilor în cuantum de 30% din total buget de salarii. Ceea ce este o diferență foarte mare."
Dacă ne raportăm la bugetul administrației centrale din Ministerul Culturii, 5.000.000 milioane de lei ar putea fi fondul anual pentru sporuri.
Iar dacă luăm exemplul unui inspector superior, sporurile nu mai pot depăși 600 de lei la un net de 3.000 de lei.
Economiștii spun că aceste sporuri erau o modalitate mascată de a crește veniturile din sectorul bugetar. Și așa s-a ajuns la o anomalie sistemică prin care angajații de la birouri primesc spor de condiții vătămătoare. Experții în fiscalitate spun că plafonarea sporurilor este doar un exercițiu de imagine.
Gabriel Biriș, expert în fiscalitate: "Sunt foarte mulți oameni care au fost angajați în utlimii doi ani și nu prea fac nimic prin ministere. E complet nefezabil să credem că vor avea loc restructurări semnificative pe partea de cheltuieli de personal din cauză că vin alegerile."
Plafonarea poate genera însă noi inechități. Adică, nu va lăsa loc de creșteri de venituri în cazul celor care chiar au condiții grele de muncă.
Horațiu Raicu, secretar general BNS: "Numai dacă ne raportăm la sporul de condiții vătămătoare, ne mai rămâne loc de un 5%."
Între 15 iulie și 1 septembrie, noua formă a legii salarizării unitare ar trebui să intre la discuții cu sindicatele. Apoi, propunerea administrativă ar urma să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament.