Laura Ștefan, expert anticorupție (Expert Forum), a vorbit pentru Euronews România despre proiectele de lege ale Ministerului Justiției, adoptate miercuri în ședința de Guvern. Specialista consideră că cedarea completă a poliției judiciare către Ministerul de Interne este o înfrângere a sistemului de justiție.
Până la actualele modificări, poliția judiciară era numită și revocată prin ordin al Procurorului General. Polițiștii judiciari sunt esențiali în desfășurarea urmăririi penale, iar trecerea acestora în subordinea Internelor le poate afecta independența.
”Dispar articolele detaliate despre felul în care se organizează și se desemnează polițiștii în cadrul poliției judiciare. A fost un lung proces prin care parchetele au dobândit dreptul de a avea polițiști judiciari care să lucreze cu procurorii în dosare penale. A curs multă cerneală în apărarea și contrazicerea tezei conform căreia polițiștii de poliție judiciară ar trebui să beneficieze de o oarecare independență, care le este asigurată și prin faptul că procurorul general este implicat în selecția lor. Este nefericită eliminarea prevederilor legale cu privire la poliția judiciară din legi”, a declarat Laura Ștefan.
”Este un compromis de moment. Va exista o viitoare lege care va reglementa statutul poliției judiciare”, a spus Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, despre schimbările radicale care privesc polițiștii judiciari.
”Nu este un compromis. Este o înfrângere totală a sistemului de justiție. Compromis ar fi fost ca aceste prevederi să rămână în vigoare în forma în care se află azi în vigoare. Și mâine, dacă se dorește modificarea lor, să se discute public și transparent o nouă lege cu privire la poliția judiciară. Abrogarea tuturor prevederilor prin care Procurorul General desemnează polițiștii de poliție judiciară și îi revocă ne aduce în situația existentă acum câteva decenii în care Procurorul General nu avea vreo competență în materie, iar poliția judiciară revine la matcă, sub controlul Ministerului de Interne.
Nu este un compromis. E o cedare completă a poliției judiciare de către Parchet spre Ministerul de Interne”, a întărit specialista.
Președintele ÎCCJ și Procurorul General vor avea puteri sporite
”De asemenea, noile proiecte introduc o nouă filosofie în ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților. Tema aceasta este una centrală în rapoartele de evaluare ale MCV, ale Comisiei Europene și o temă importantă și-n evaluările Comisiei de la Veneția.
Nu doar că Inspecția Judiciară pierde din independența sa financiară, devenind ordonator terțiar de credite din ordonator principal de credite, dar cu privire la acțiunea disciplinară apar doi mari jucători – Procurorul General și președintele ÎCCJ.
În ceea ce privește reglementările propuse de Guvern, rolul Procurorului General și al președintelui Înaltei Curți este decisiv. Chiar dacă Inspecția Judiciară recomandă clasarea dosarului unui judecător sau a unui procuror, cei doi noi actori pot merge mai departe în procedură și au dreptul de a ataca deciziile Consiliului Superior al Magistraturii. Acest lucru înseamnă că procesul ajunge la Înalta Curte”, a precizat Laura Ștefan.
Ce efecte nocive poate avea adoptarea acestor legi?
”Adoptarea unor legi în sine nu poate fi nici motiv de ridicare a MCV, nici de agravare a monitorizării pe MCV. Cred că trebuie să vedem ce efecte produc odată adoptate. Așa cum desființarea SIIJ (secția specială de anchetare a magistraților – n.red.) nu este o garanție că, la Bruxelles, Comisia va aprecia noua modalitate de desemnare a procurorilor ca fiind bună, atâta vreme cât în continuare nu vedem anchete cu privire la judecători și procurori, în condițiile în care anterior, înainte de a lua competența DNA-ului, DNA avea 10-15 condamnări definitive anual, cu privire la magistrați, unii dintre ei cu funcții înalte”, a conchis experta anticorupție a think tank-ului Expert Forum.
