Angela Cristea, cea care a condus reprezentanța Comisiei Europene în România, a spus în cadrul Eurosfat că România trebuie să revină la lupta împotriva corupției. Fostul oficial a mai precizat că nu din cauza condițiilor tehnice România nu intră în Schengen, ci din cauza MCV-ului. Statele membre nu au încredere că granițele vor fi protejate corect.
”Eu cred că există un glonte de argint, o soluție pentru toate problemele (MCV - mecanismul de cooperare şi verificare, absorbția scăzută a fondurilor, aderarea la Schengen – n.red.) și anume, revenirea la o luptă eficientă și corectă împotriva corupției. Avem MCV pentru că încă avem corupție și pentru că încă avem atacuri la adresa statului de drept și la adresa justiției.
Pentru că avem MCV, unele state membre nu ne acceptă în Schengen, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile tehnice și atât Comisia, cât și Parlamentul European confirmă. România ar putea să fie în Schengen, potrivit condițiilor, dar statele membre care au ultimul cuvânt spun nu”, a declarat Angela Cristea la Eurosfat.
UE nu are încredere că granițele externe îi vor fi protejate de România
Fostul oficial a mai spus că statele UE nu au încredere că granițele spațiului Schengen vor fi protejate corect, că nu se va mai da șpagă. Aceasta a asociat aceleiași neîncrederi și problema birocrației stufoase pe care o întâmpină românii când vine vorba de atragerea fondurilor europene.
”Dacă vorbim de cât de complicate sunt procedurile de acordare a fondurilor, vorbim de cum se uită cel care dă banii – Bruxelles și autoritățile centrale din România – la cel care urmează să primească banii. Are încredere în el? Îl vede ca pe un motor al dezvoltării României sau îl suspectează ca e un hoț și atunci se asigură ca nu cumva banii să fie furați?
La un moment dat, România era pe primul loc în lista fraudelor înregistrate de OLAF”, a întărit aceasta.
Aderarea la euro este întârziată parțial din aceleași rațiuni – corupția și nepotismul
”Euro, la fel. Dacă nu am avea coupție, nepotism, dacă am avea omul potrivit la locul potrivit, am adera și la Euro. Ce s-a întâmplat cu euro? România îndeplinea 3 din 4 criterii, acum nu mai îndeplinește niciunul.
Nu este în totalitate vina României, dar este clar că am făcut pași înapoi”, a completat fosta șefă a Delegației Comisiei Europene în România.
S-a maturizat România în cei 15 ani de UE?
”În ceea ce privește cei 15 ani de stat membru al UE, România s-a maturizat în acești 15 ani, dar nu cât în 15, ci cât 10 ani. S-au pierdut ani importanți, pentru că au fost ani în care România a făcut pași înapoi.
Oamenii au ieșit în stradă atunci, din păcate, oamenii ies în stradă când ajunge cuțitul la os. A fost un semnal clar pentru guvernanții României că s-a mers prea departe, dar și un semnal pentru Bruxelles, că românii sunt proeuropeni. Uneori nu își aleg cei mai proeuropeni lideri, dar ei sunt. Au dovedit-o foarte frumos în felul în care au răspuns valului de refugiați din Ucraina”, a mai precizat aceasta.
Situația României arată diferit de la Bruxelles
Angela Cristea a mai declarat că apropierea de Bruxelles, de Comisie, de Parlament nuanțează spre pozitiv opiniile liderilor, însă cu cât ei sunt mai aproape de experiența de zi cu zi din România, din București, cu atât este mai negativ nuanțată.
Ce fel de țară este România?
“Am avut ocazia în cei 27 de ani cât am lucrat pe proiectul european să fiu și la București, și la Bruxelles, să văd de la ambele capete. Am constatat că pentru fiecare stat membru sunt cam trei opțiuni de a se poziționa.
Una e să fie lider – să propună noi politici, să construiască alianțe, astfel încât noile politici să fie acceptate de majoritatea sau de toate statele membre în funcție de sistemul de luare a deciziilor. E cam clar care sunt liderii. E cam clar că România nu este acolo.
Sunt apoi statele cuminți – cele care urmează liderilor, care în general sunt de acord cu ce propun liderii. România este mai degrabă acolo. Majoritatea statelor membre sunt acolo. Sunt câțiva lideri în față. Cea mai mare parte a UE își dă acordul sau mai negociază puțin.
Apoi sunt statele care se opun – acelea ajung uneori să exercite dreptul de veto. Dreptul de veto este aproape ca o înjurătură, ca și cum ți-ai înjura prietenul. România nu este acolo. Cei care se opun de multe ori fac asta pentru că văd apartenența la UE ca proprietatea de a negocia ceva în interes național.
Nu e chiar atât de rău că România este în grupul acela larg, dar asta nu înseamnă că pe anumite subiecte nu ar putea să ia leadership-ul. Dar să fim corecți față de cei 15 ani, nu putem deveni lideri în 15 ani, când sunt state membre care sunt acolo de peste 50 de ani și au avut timp să își construiască leadership-ul”, a conchis fosta șefă a Executivului European în România.
