Parlamentarii au aprobat bugetul pentru 2023. Este pentru prima dată când bugetul este aprobat înainte de jumătatea lunii decembrie, astfel încât ministerele, instituțiile din subordine și autoritățile locale vor avea parte de un buget pentru 12 luni, spre deosebire de ani când era aprobat abia în aprilie. În plus, acesta a fost și dezbătut în Parlament.
Kelemen Hunor, viceprim-ministru al Guvernului României și președinte la UDMR a vorbit la Euronews România despre țintele bugetului pe 2023. În viziunea acestuia există o singură vulnerabilitate pentru anul viitor, în ceea ce privește bugetul.
„Sunt lucruri care nu pot fi foarte precis prevăzute fiindcă nu știm ce se va întâmpla în vecinătatea noastră în acest război agresiv împotriva Ucrainei. Nu știm ce se va întâmpla, cum va evolua în primăvară acest conflict și ce efecte va avea asupra economiei regionale și globale, mai ales în zona energetică.
Deci este o chestiune despre care noi putem că presupunem anumite lucruri, dar cum va arăta exact nu știm. Există din acest punct de vedere o oarecare nesiguranță. Dar nu poți să stai și să aștepți și să vezi ce se întâmplă.
Trebuie să faci o previziune și să vii cu un buget. Eu cred că este singura vulnerabilitate pentru anul viitor, pentru buget și sigur, tot ce depinde de noi, dacă este făcut așa cum ne-am propus, inclusiv jaloanele din PNRR și atragerea fondurilor europene, atunci nu ar trebui să avem probleme. Dar acum văzând ce s-a întâmplat în 2022 și cum am plecat în 2021 spre 2022, încă nu știam ce se va întâmpla între Rusia și Ucraina, nici astăzi nu știm cum va evolua situația. Un singur lucru știm – nu este pace în acest moment și orice zi pierdută în acest război aduce consecințe și produce efecte negative asupra economie globale și regionale”, a spus Kelemen Hunor.
O inflație mai mică în 2023
Bugetul pe 2023 a fost construit pe o creștere economică de 2,8%, o inflație medie anuală de 9,6%, și pe un deficit de 4,40% din PIB, cifre considerate prea optimiste de opozitie. Kelemen Hunor spune că se așteaptă la o inflație cuprinsă între 9 și 10% în 2023.
„Eu cred că va fi cu o singură cifră (inflația), dacă lucrurile se vor întâmpla așa cum vedem noi. Asta nu înseamnă că nu va fi și o lună, mai ales în primăvară, cu o cifră mai mare, care depășește 10%, dar până la sfârșitul anului media anulă sunt convins că va fi sub 10%. Dacă nu se întâmplă ceva imprevizibil, atunci ar trebui să mergem spre o inflație care va avea o singură cifră și eu cred că va fi undeva între 9 – 10%.
Trebuie să vedem dacă se va reduce consumul, cum va evolua consumul intern, fiindcă crește un pic masa salarială, iar acest lucru s-ar putea să mențină consumul la un nivel aproape de nivelul anului 2022. Deci sunt multe lucruri care pot fi văzute și multe care nu pot fi văzute dinainte. Dacă vom obține o inflație de sub 10%, atunci cred că putem să fim mulțumiți pentru că plecăm de la o inflație uriașă. Creșterea economică credem că va fi undeva la 2,8%. Mai este o chestiune legată de investiții. Noi am mers pe un procent de 7,7% din PIB pentru investiții, ceea ce este enorm și extrem de ambițios”, a spus Kelemen Hunor.
Taxe prea mari pe muncă
Liderul UDMR a recunoscut că în prezent taxele pe muncă sunt mari, dar nu crede că acestea se vor diminua în 2023.
„La un moment dat poate că trebuie să ne gândim să mai reducem povara și taxele pe muncă, sigur nu în 2023 și probabil nici în 2024 și trebuie să vedem dacă acest lucru se poate face astfel încât să avem și venituri la buget, să existe și veniturile necesare pentru populație. Într-adevăr este o taxare destul de mare, destul de dură. S-a întâmplat să depășim deficitul prevăzut în trecut. Guvernul de atunci a căzut de acord să accepte un acord cu Comisia Europeană pe deficitul excesiv”, a mai spus Kelemen Hunor.
Supraimpozitarea pensiilor speciale
În legătură cu pensiile speciale, Kelemen Hunor spune că este nevoie ca guvernanții să stabilească niște principii valabile pentru toată lumea. De pildă, pensia nu trebuie să depășească salariul.
„Eu cred în continuare că problema stă în felul următor – dacă am reuși să stabilim niște principii valabile pentru toată lumea și am putea spune că cel care se află în serviciul public are incompatibilități, interdicții pentru perioada în care se află în serviciul public, statul român, peste punctul de pensie pentru contributivitate, mai dă un punct în plus sau două, cum se face peste tot în lumea occidentală, atunci nu ar fi nici o problemă.
Mai trebuie stabilite niște lucruri – pensia nu trebuie să depășească salariul, ceea ce acum se întâmplă din păcate pentru foarte mulți, mai ales în zona de magistratură. Dacă vom merge pe suprataxare/supraimpozitare, vom vedea ce va spune Curtea Constituțională, pentru că vom ajunge acolo. Dacă nu vom stabili un principiu, vom merge din populism în populism, din demagogie în demagogie”, a mai punctat Kelemen Hunor.
