Companiile aeriene, producătorii de automobile și cei de combustibil fosil utilizează strategii de marketing de tip ”greenwashing” pentru a-și ”spăla” reputațiile, potrivit unei noi investigații realizate de Universitatea Harvard.
Practicile de ”greenwashing” sunt folosite pentru a transmite în mod înșelător publicului că produsele, demersurile și politicile unei organizații sunt prietenoase cu mediul înconjurător.
Studiul comandat de organizația Greenpeace a scos la iveală modul în care companiile din Europa profită de pe urma îngrijorărilor oamenilor privind mediul pentru a răspândi informații false pe Internet, arată Euronews.com.
„Rețelele de socializare sunt noua frontieră a decepției și tergiversării” , a declarat Geoffrey Supran, coordonatorul studiului.
În timp ce Europa se confrunta vara cu temperaturi caniculare, ”unele dintre companiile considerate responsabile de încălzirea globală au păstrat tăcerea pe rețelele de socializare în privința crizei climatice”, a precizat cercetătorul specializat în istoria științei.
Autorul studiului a adăugat că aceste companii au recurs la mesaje și imagini pentru a se poziționa ca „mărci verzi, inovatoare și caritabile”.
Cum sunt folosite practicile de greenwashing pe rețelele de socializare
Cercetătorii Universității Harvard au analizat peste 2.000 de postări realizate de 375 de conturi de pe mai multe platforme de social media. Au inclus pe listă 12 mari producători de automobile, cinci dintre cele mai mari companii aeriene și tot atâția producători de combustibili fosili.
Autorii studiului au folosit metode din științele sociale pentru a evalua imaginile și textele publicate de respectivele companii.
Doar în cazul a 20% dintre reclamele la mașini ”verzi” a fost vândut un produs. Restul au deservit la prezentarea brandului ca verde.
De asemenea, într-una din cinci reclame companiile petroliere, aeriene și la mașini s-au implicat în cauze umanitare, pentru promovarea sportului și a modei pentru a distrage atenția de la responsabilitățile și obiectivul principal al afacerii sau ”direcționare greșită”, după cum au precizat autorii studiului.
În două treimi dintre postările acestor companii a fost pus accentul asupra ”inovațiilor verzi” din cadrul afacerilor. Cercetătorii Universității Harvard susțin că acestea sunt mai multe tipuri de ”greenwashing”. Foarte puține dintre mesaje au făcut referire explicită la schimbările climatice.
Tehnicile de „greenwash” folosite de marile branduri
Mai mult, companiile analizate au folosit o serie de imagini pentru a consolida mesajele de ”greenwashing”. În postări au fost folosite fotografii cu femei, persoane nonbinare, care nu sunt caucaziene, precum și poze cu tineri, experți, sportivi, celebrități și cu peisaje din natură.
Raportul detaliază modul în care aceste companii s-au folosit cu precădere de persoanele de sex feminin pentru a direcționa vânzările către acest grup și pentru a profita de pe urma asocierilor sociale dintre "ecologie" și feminitate.
Coordonatorul studiului a constat că deși există o ”utilizarea crescută a distribuțiilor feminine în marketingul ecologic”, minoritățile rasiale și etnice au înregistrat un nivel ridicat de preocupare față de mediu, motiv pentru care ”presupunem că există sunt motive întemeiate pentru creșterea importanței lor în mesajele ecologice.
Potrivit acestuia, marii producători de automobile au folosit imagini cu tineri și cu persoane nonbinare în vederea ”legitimizării demersului acestora de wokewashing”
"Industriile europene ale petrolului, automobilelor și companiilor aeriene își însușesc în mod subtil, dar sistematic, frumusețea naturii în conținutul social media pentru a-și "ecologiza" imaginea publică" a afirmat Silvia Pastorelli, reprezentant al organizației Greenpeace, potrivit surse citate.
Potrivit cercetătorilor, concluziile studiului confirmă că rețelele de socializare au devenit acum un front al ”dezinformării și decepției” climatice.
În 2021, organizația Greenpeace au semnat o petiție alături de alte 40 de asociații prin care cer interzicerea prin lege a reclamelor la combustibil fosil în Uniunea Europeană.
