La finalul vizitei de evaluare a economiei românești, șeful misiunii FMI a acordat un interviu jurnalistului Euronews Daniel Coman. Jan Kees Martijn a răspuns la întrebări despre inflație, deficitul bugetar și felul în care statul ar trebui să taxeze populația și firmele.
Cum a evoluat situația din România
Daniel Coman, jurnalist Euronews: ”A trecut mai mult de un an, după cum ați spus, de când ați venit ultima dată în România. Credeți că între timp situația s-a schimbat în bine sau în rău?”
Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI în România: ”Cred că, dacă ne uităm la situația de acum, vedem mai multe evoluții pozitive pentru noi. Vedem că inflația, care a fost foarte ridicată anul trecut, a atins un maxim în noiembrie. În prezent, aceasta se află pe o traiectorie descendentă clară, odată cu înăsprirea politicii monetare a Băncii Naționale a României. Vedem prezentarea recentă a pachetului fiscal de către guvern, care credem că este un pas în direcția corectă pentru a contribui la reducerea deficitului fiscal. Nu este suficient, dar reprezintă un pas în direcția corectă. Vedem semne bune.
Aș dori să menționez, de asemenea, implementarea în curs a Planului Național de Redresare și Reziliență, care include o serie de etape ce urmează a fi adoptate. Multe dintre ele sunt foarte importante pentru reformele care vizează economia românească și care sunt apoi însoțite de investiții susținute financiar de Uniunea Europeană. Așadar, vedem mai multe evoluții, mai multe tendințe care pentru noi arată bine.”
Daniel Coman: ”Ați menționat pachetul fiscal, care este un subiect foarte actual în România în aceste zile. Și ați spus că reprezintă un pas înainte, un pas în direcția corectă. Cum ar putea arăta însă întregul parcurs?”
Jan Kees Martijn: ”Deficitul fiscal din România este prea mare. Anul acesta am proiectat să fie de aproximativ 6% din PIB. Și apoi, cu ajutorul pachetului fiscal, ne așteptăm ca anul viitor să scadă la aproximativ 5% din PIB. Acesta este încă prea mare. Deficitul care ar pune datoria României pe o traiectorie stabilă ar trebui să fie de cel mult 3% din PIB. Așadar, după acest pachet, mai aveți de realizat o ajustare de 2 % din PIB. Așadar, este un pas în direcția cea bună, dar ar trebui să urmeze mai mulți pași după acesta.
În acest sens, am discutat despre modul în care se poate face acest lucru și vedem câteva opțiuni pentru ajustări fiscale suplimentare, în special în ceea ce privește veniturile fiscale. Sistemul fiscal din România este încă destul de complex, are încă destul de multe scutiri. Există privilegii speciale pentru anumite grupuri care pot fi tratate diferit, care pot fi abordate altfel. Iar acest lucru ar face ca sistemul fiscal să fie mai simplu, mai echitabil și ar duce la mai multe venituri care ar contribui la reducerea deficitului fiscal.”
Daniel Coman: ”Adăugarea de noi taxe ar fi o opțiune? Sau o majorare a impozitelor?”
Jan Kees Martijn: ”Majorarea unui impozit este o modalitate foarte simplă de a reduce deficitul fiscal. Ceea ce constatăm este că există opțiuni mai bune care trebuie folosite mai întâi. Am menționat reducerea breșelor și a privilegiilor care pot face sistemul mai simplu. O altă variantă este implementarea unei reforme a impozitului pe proprietate. Există, de asemenea, posibilitatea ca, în cazul TVA, să se analizeze dacă există mai multe elemente care pot fi aduse de la o tranșă inferioară la o tranșă superioară.”
Daniel Coman: ”Creșterea TVA-ului general ar fi o opțiune?”
Jan Kees Martijn: ”Teoretic, orice impozit poate fi majorat, dar ceea ce căutăm sunt opțiuni pe care le considerăm adecvate, în sensul că ar crește veniturile, dar într-un mod care să facă sistemul fiscal mai echitabil și care să pună cât mai puțin presiune asupra creșterii economice. Așadar, ne uităm mai întâi la ceea ce credem că sunt cele mai bune opțiuni. Considerăm că există încă un număr destul de mare de opțiuni care pot fi puse în aplicare și pe care noi le-am discutat. Și am spune că, în general, majorările simple de taxe ar fi doar o ultimă soluție dacă nu se ating obiectivele cu opțiuni mai bune. Așadar, nu le recomandăm în acest stadiu.”
Schimbarea sistemului fiscal
Daniel Coman: ”În România, cheltuielile depășesc clar veniturile la bugetul de stat. Dar cum poate România să colecteze mai mult?”
Jan Kees Martijn: ”De fapt, tocmai am discutat acum despre schimbarea sistemului fiscal, dar, în plus, o altă parte a obținerii de venituri mai mari presupune o colectare îmbunătățită. Aceasta este, de asemenea, o parte importantă a reformelor. Bineînțeles, acest lucru nu poate avea loc decât sub conducerea ANAF. ANAF lucrează acum asupra unui număr de reforme, un număr destul de mare de reforme. FMI oferă, de asemenea, asistență ANAF pentru a-i ajuta în acest sens. Ceea ce vedem acum este că multe reforme sunt în curs de desfășurare, dar multe dintre acestea trebuie finalizate. În special, este nevoie ca diferitele reforme separate să funcționeze împreună.
De exemplu, se poate implementa o nouă casă de marcat sau se poate solicita companiilor să își întocmească facturile în format electronic. Acest lucru oferă o mulțime de informații sistemului fiscal. Dar apoi, până când sistemul fiscal nu are o modalitate de a utiliza aceste informații pentru a afla dacă cineva înregistrează o neplată și poate urmări auditul fiscal pentru a rezolva această problemă, până la acel moment nu se obține cu adevărat o îmbunătățire a colectării impozitelor. Așadar, acesta este punctul în care ne aflăm acum. Reformele sunt în curs de desfășurare, dar încă nu se traduc printr-o creștere a veniturilor. Mai sunt multe de făcut, în special în ceea ce privește digitalizarea ANAF, pentru ca reformele să fie cu adevărat eficiente. Așadar, aceasta este o muncă în curs de desfășurare, care mai trebuie făcută, este prioritatea guvernului și pe bună dreptate.”
Daniel Coman: ”Recent, Ministrul Finanțelor a declarat că deficitul bugetar ar putea duce la o situație gravă. Iar un împrumut de la FMI nu este exclus. Vedeți posibil acest lucru pe viitor? Un împrumut de la FMI.”
Jan Kees Martijn: ”Fiecare stat membru al FMI poate oricând să ceară asistență financiară, dar, în cazul României, nu vedem o astfel de nevoie. De asemenea, nu proiectăm că ar exista o astfel de necesitate și nu am discutat acest lucru cu autoritățile.”
Deficitul guvernului român
Daniel Coman: ”În ceea ce privește reformele administrative, sunt sigur că ați văzut cifrele și măsurile pe care guvernul dorește să le adopte. Care este imaginea de ansamblu pe care o vedeți? Este România un stat cu un corp administrativ mai mare decât ar fi necesar?”
Jan Kees Martijn: ”Când te uiți la cifrele guvernului din România și dacă le compari cu alte state din Uniunea Europeană, ceea ce iese în evidență nu este că statul român are o administrație mai mare, dar ceea ce iese în evidență este că veniturile statului român sunt mai mici. În consecință, deficitul guvernului român este mai mare. Așadar, acesta este unul dintre motivele pentru care ne uităm mai întâi la venituri atunci când vine vorba de a găsi o soluție pentru acest lucru. Bineînțeles, trebuie să vă uitați și la cheltuieli.
Trebuie să vă asigurați că banii care sunt cheltuiți de către guvern sunt cheltuiți în mod eficient. Trebuie să vă uitați la risipa din guvern și să o rezolvați. De aceea, susținem foarte mult revizuirile cheltuielilor, care reprezintă un exercițiu pentru a găsi modalități de creștere a eficienței. Credem că acest lucru este foarte important. În același timp, nu ne bazăm pe reducerile de cheltuieli ca fiind partea principală a soluției pentru problema fiscală a României. Și asta pentru că, în primul rând, reducerea risipei în guvern, îmbunătățirea eficienței reprezintă un lucru ușor de spus, dar mai greu de realizat.
Acest lucru nu se întâmplă doar aici, ci în întreaga lume. Acest lucru înseamnă că organizăm instituții care nu se schimbă pur și simplu, ceva ce se schimbă doar apăsând pe un buton. Este dificil de făcut!
În al doilea rând, România are încă multe domenii în care există nevoi reale de cheltuieli pentru guvern. De exemplu, când vine vorba de educație. Sistemul de educație din România este încă mult sub standardele europene. La fel și domeniul sănătății. În ceea ce privește infrastructura, mai sunt multe de făcut. Se întâmplă multe în acest moment, dar mai sunt multe de făcut în continuare. De asemenea, alte domenii, de exemplu gradul de sărăcie în rândul copiilor este ridicat în România. Așadar, vedem o mulțime de domenii în care există încă nevoi reale și justificate de cheltuieli din partea guvernului. Ne așteptăm ca, deși este posibil să reducem economiile în guvern, doar dacă ne uităm la cheltuieli în ansamblu, nu ne putem baza pe asta pentru a rezolva problema fiscală.”
Risipește guvernul României bani?
Daniel Coman: ”Am să vă adresez o întrebare firească. Chiar risipește guvernul bani?”
Jan Kees Martijn: ”Fiecare organizație trebuie să caute mereu modalități de a fi mai eficientă. Iar acest lucru este cu siguranță valabil și în cazul unui guvern. Guvernul folosește banii contribuabililor, iar contribuabilul merită un raport calitate-preț. Prin urmare, guvernul ar trebui să caute modalități de a fi mai eficient, ar trebui să caute modalități de a reduce risipa. Acest lucru este valabil în România, este valabil în orice altă țară. Așadar, suntem foarte favorabili acțiunilor menite să realizeze acest lucru.”
Daniel Coman: ”În luna mai a anului trecut, când ați venit aici pentru același motiv, ați recomandat eliminarea unor facilități. Cum ar fi subvenționarea facturilor de energie electrică, de exemplu. Acest lucru nu s-a întâmplat. Cum apreciați acest lucru?”
Jan Kees Martijn: ”Ceea ce recomandam anul trecut era eliminarea treptată a sistemului prin care guvernul plafonează prețul energiei electrice. Ceea ce se întâmplă este că sistemul este planificat să fie eliminat treptat, dar puțin mai târziu decât am recomandat noi. Între timp, prețurile scad și, prin urmare, acest sistem are un impact mai mic decât ar avea în cazul unor prețuri mai mari pe piață. Așadar, subliniem că dacă mai puțin în acest moment, acest lucru este o problemă mai puțin imediată acum. În schimb, punem accentul pe alte domenii, cum ar fi necesitatea de a continua reforma sistemului fiscal.”
Previziuni pentru viitor
Daniel Coman: ”Care ar fi principalele trei puncte sensibile pe care le-ați aborda în următoarele luni? Dacă ați fi Guvernul României.”
Jan Kees Martijn: ”Evident, noi nu suntem guvernul României, nu suntem în măsură să luăm aceste decizii. Oferim consultanță guvernului și încercăm să oferim sfaturi care i-ar ajuta să rezolve unele dintre problemele cheie. În ceea ce privește deficitul fiscal, care cred că este cea mai dificilă problemă pentru guvern în acest moment, sfatul nostru este de a pune în aplicare mai întâi pachetul fiscal și apoi de a merge mai departe cu mai multe reforme pentru a face sistemul fiscal mai bun, mai corect și mai productiv. Și, între timp, să continuăm cu implementarea etapelor de referință din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, care impune unele reforme foarte ambițioase. Mă gândesc la reforma sistemului de pensii, a sistemului de salarizare, la monitorizarea întreprinderilor de stat, reforme care sunt toate importante pentru finanțele publice, dar nu numai pentru finanțele publice. Sunt importante pentru oameni în mod direct și pentru eficiența întregii economii românești.”
Daniel Coman: ”În ceea ce privește deficitul, unul dintre motivele pentru care experții consideră că acesta este mai mare decât ar trebui să fie este faptul că bugetul a fost construit pe premise false. S-au supraevaluat previziunile de venituri și s-au subevaluat previziunile de cheltuieli. Ați observat acest lucru?”
Jan Kees Martin: ”Atunci când vine vorba de planificarea unui buget, și mai ales de planificarea veniturilor bugetului, noi favorizăm întotdeauna varianta conservatoare, precaută. Motivul este că speri să eviți o situație în care trebuie să faci reduceri în buget la mijlocul anului. Este un sfat ușor în principiu. În practică, economia a trecut prin șocul Covid, războiul din Ucraina, inflația ridicată, ceea ce înseamnă că planificarea și bugetarea veniturilor este deosebit de dificilă. În practică, nu este un exercițiu ușor. În același timp, în cadrul propriilor noastre prognoze, în urmă cu un an, am fost mai prudenți decât guvernul. Ne-am așteptat ca deficitul să nu scadă atât de mult pe cât se aștepta guvernul. Ne așteptam ca deficitul din acest an să fie de 5,1 % din PIB, ceea ce sugerează că, deși am fost mai precauți decât guvernul, am fost și noi înșine prea optimiști.”
Daniel Coman: ”Peste un an, probabil că ne vom întâlni din nou și vom avea din nou această discuție. Ce credeți că se va realiza până atunci?”
Jan Kees Martijn: ”La acel moment aș spera să văd că pachetul fiscal este pus în aplicare și că funcționează. Că deficitul se află pe o traiectorie descendentă. Aș spera să văd că inflația continuă să scadă, așa cum ne așteptăm, ținând cont de politicile echilibrate ale Băncii Naționale a României. Aș spera să văd că reformele din cadrul Planului Național de Redresare și Refacere își vor face simțită prezența și că datorită acestor realizări vom avea o discuție plăcută peste un an.”
