Aflat în pericol de a fi desființat și comasat cu un alt institut al Academiei Românie, Institutul de Istorie a Religiilor ar putea fi nevoit să returneze donatorilor toate cele peste 20.000 de manuscrise ale istoricului Mircea Eliade. O adevărată comoară care este studiată și catalogată de cercetători și care urma să fie publicată sub forma ediției critice complete a lui Eliade.
Aceiași cercetători pregăteau organizarea Congresului Internațional de Istorie a Religiilor la București pentru anul 2026. Toate acestea au ajuns brusc într-un impas pe 24 octombrie, când Academia Română a decis reorganizarea celor 70 de institute din subordine.
Reorganizarea instituțională cerută de guvern și impactul asupra cercetării
Reorganizarea institutelor de cercetare a fost cerută de guvern în 2023, pentru a restrânge cheltuielile. Conducerea Academiei Române s-a revoltat atunci. Instituția condusă de Ioan Aurel-Pop spunea într-un comunicat de presă că situația riscă să provoace o criză fără precedent cu efecte economice și sociale grave. Cu toate acestea, un an mai târziu, cele 70 de institute urmează să fie restrânse printr-o hotărâre de guvern care ar urma să fie aprobată până în 2025. Fondatorul Institutului, filozoful Andrei Pleșu, spune că a avut dintotdeauna o teamă că statul roman va pune lacăt pe cercetarea istoriei religiilor.
„Mărturisesc că, după ce în 2008 s-a născut acest institut, am avut teama că nu va avea o suficientă continuitate. Știu că la noi, uneori, trebuie să o spun așa, cu o afecțiune melancolică, lucrurile nu durează suficient de mult, se mai schimbă, se mai opresc și mi-era teamă de asta, pentru că avea avusesem deja o experiență proastă. Din câte am înțeles, e vorba de a fi integrat în Institutul de Studii Europene de Sud-Est europene, ori sunt două teritorii diferite. Noi nu putem să ne ocupăm de hinduism sau de budism sau de taoism la un institut de studii sud-est europene și nici cei de la sud-est europene nu se pot apuca să să studieze extremul Orient. Prin urmare, e o incompatibilitate aici, care nu se poate explica”, a spus Andrei Pleșu într-un interviu pentru Euronews România.
„Nu am aflat decât în momentul în care lucrurile au fost publice pentru toată lumea. Pentru mine a fost o surpriză totală. Urma să fondăm și o școală doctorală care să fie dedicată istoriei religiilor și să pregătim spațiul, așa cum am încercat în anii aceștia în niște condiții foarte dificile din punct de vedere legislativ, foarte imprevizibile. Desigur că sunt mâhnit, în calitatea mea de co-fondator să aflu că un parcurs care a confirmat și care avea un potential care putea să se confirme dintr-o dată se află în momentul în care pur și simplu riscă să fie absorbit ca profil”, a completat Bogdan Tătaru-Cazaban, cerecetător științific și fost director al Institutului.
Manuscrisele lui Eliade, ar putea fi returnate donatorilor
Actualul director al Institutului, istoricul Eugen Ciurtin, a explicat pentru Euronews că în aceste condiții, conform contractului de donație, dacă institutul nu va mai exista ca personalitate juridică, toate manuscrisele lui Eliade vor trebui returnate donatorilor.
„Ne-au donat nouă, istitutului, mie personal mulți dintre ei, am o datorie față de ei. În cazul în care nu mai există institutul, nu păstrăm forma contractului, pentru că nu se poate.”
Această comasare însemnă practic distrugerea unui institut științific unic în România. Cercetarea comparativă de care se ocupă istoricii religiilor peste tot în lume este mult mai profundă decât pare la prima vedere. Spre exemplu, poate explica substratul unor conflicte ca cel din Gaza.
„În zilele noastre, ceea ce sare în ochi în zonele de conflict este tocmai această radicalizare a tensiunii între viziuni religioase diferite. Acolo avem de a face cu instrumentalizări a unor concepte religioase, uneori cu denaturări”,a explicat Bogdan Tătaru-Cazaban.
Istoria religiilor stă la baza culturilor lumii și explică modul în care s-a format societatea în care trăim.
„Nu se poate gândi cultura lumii și cultura oricărei părți a lumii fără componenta asta care a produs nu numai sisteme de gândire religioasă, dar a produs cultură în toate sensurile arhitectură, pictură, literatură, poezie. Imaginați-vă cum arată istoria lumii dacă scoatem din memoria ei toate construcțiile religioase, toate catedralele, toate piramidele egiptene, toate produsele culturii arabe și ale artei plastice arabe, cum arată istoria noastră fără Bizanț. Dacă astea dispar, noi rămânem într-o fază de strictă arheologie. Suntem niște rămășițe, niște pietroaie. E bine să realizăm că suntem ce suntem în momentul acesta datorită acestor construcții, tradiții și căutări”, a spus Andrei Pleșu.
