720 de aleși din 27 state membre vor decide viitorul Uniunii Europene după alegerile din iunie. Iar ei, parlamentarii din cele 7 mari familii europene vă cer votul. Se luptă să-și promoveze mesajele și viziunile despre direcția de urmat în următorii patru ani. Mai ales în contextul noilor provocări economice și de securitate, complicate de ascensiunea grupărilor de extremă-dreaptă la nivel european.
Șapte grupuri politice din Parlamentul European
Parlamentul European este structurat nu după naționalitatea eurodeputaților aleși, ci în grupuri politice transnaționale care împărtășesc viziuni comune. Așa se face că în actualul legislativ european există peste o sută de partide din statele membre UE, dar numai șapte grupuri politice europene. Asta nu înseamnă că în plenul PE nu există și eurodeputați care preferă să activeze ca independenți. În prezent, din totalul de 705 de eurodeputați, 46 au ales să rămână neafiliați.
Cine va reuși să obțină cele mai multe mandate, va avea un avantaj după 9 iunie în negocierea principalelor funcții la nivelul UE - președintele Comisiei, președinții Parlamentului European, cei 27 comisari europeni și șefii a 20 de comisii parlamentare.
1. Noi elemente de strategie la PPE
Definiți drept creștin-democrați, cel mai important grup politic, cel al popularilor europeni, și-a centrat campania electorală pe securitatea Uniunii Europene și o consolidare a capabilităților militare la nivel de fiecare țară în parte. Vorbesc însă și de lupta împotriva extremismului politic,sprijinirea fermierilor, reducerea diferenţelor între mediul urban şi cel rural.
- Strategie de Apărare și Securitate
- investiții în agricultură/sprijin fermieri
- competivitate și solidaritate
- contra extremismului politic
- Europă mai puternică
- reducerea decalajului urban-rural
2. Nou contract social, marca PES
Adversar principal la întâietate în legislativul european, grupul socialiștilor europeni marșează, pe echitate și egalitate în muncă. Ei vorbesc despre un nou contract social european, bazat pe asigurarea egalităţii de şanse, combaterea xenofobiei, a rasismului şi a discriminării împotriva femeilor, promovarea drepturilor omului, salariu mediu european sau acces unitar la sănătate.
- Pactul Verde
- asigurarea egalităţii de şanse
- combaterea xenofobiei și rasismului
- eliminarea discriminării împotriva femeilor
- promovarea drepturilor omului
- crearea de noi locuri de muncă
- protecţia mediului
- digitalizare
- Uniunea Sănătății
3. Renew, sustenibilitate și unitate
Partid proeuropean de centru, cu obiectiv declarat de apărare împotriva tendințelor iliberale și naționaliste, Renew Europe promovează idea unui viitor sustenabil prin investiții durabile și digitalizare, dar și a unității UE printr-un proces mai profund de integrare a țărilor membre, reducerea birocrației, consolidarea guvernării economice după introducerea monedei euro, la care se adaugă remodelarea politicii UE în domeniul migrației.
- investiții durabile
- digitalizare
- aprofundarea procesului de integrare
- reducerea birocrației
- consolidarea guvernării economice
- modificarea politicii în domeniul migrației
4. Mediul și globalizarea, prioritățile Verzilor
Cunoscut pentru lupta sa împotriva schimbărilor climatic, grupul Verzilor este și partizanul protejării democrației și a statului de drept, al autodeterminării, parității de gen și al revoluției digitale. În paralel, verzii combat inechitatea socială și susțin pacea și justiția social, la pachet cu evoluția către o societate incluzivă și deschisă.
- UE, lider global în domeniul protecției mediului
- autodeterminare
- egalitate de gen
- revoluție digitală
- combaterea inechității sociale
- pace și justiție social
- globalizare echitabilă
5. Eurorealism de tip conservator
Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE) adună sub umbrela conceptului de eurorealism politic europarlamntarii cu viziuni naționaliste, în timp ce euroscepticii din grupul Identitate și Democrație (IDS) adună în rândurile sale cele mai multe formațiuni extremiste precum Liga Italiei și Adunarea Națională a lui Marine le Pen. Combat birocratizarea și centralizarea UE, resping nevoia unei constituții europene și sunt partizanii unei cooperări între statele membre suverane.
- descentralizare
- respectarea suveranității statelor membre
- securitatea cetățenilor și a granițelor
- comerț liber
- crearea de noi locuri de muncă
- protecția mediului dar cu un cost suportabil
6. Extremiștii de dreapta, eurosceptici și anti-migrație
- o Europă mai puțin birocratică
- anti-centralizare
- cooperare bazată pe suveranitatea statelor membre
- creșterea nivelului de securitate
- combaterea imigrației ilegale.
7. "Vocea străzii", varianta de Stângă Europeană
Autointulați drept vocea străzii, grupul Stângii Europene reunește o serie de partide socialiste și comuniste de extremă stângă și fac din reprezentarea muncitorilor și combaterea imigrației principalele lor capete de afiș. Se declară drept feminiști, pentru o Europă a egalității, păcii și drepturilor omului, dar și campioni ai drepturilor și bunăstării animalelor.
- combaterea imigrației
- susținători ai muncitorilor
- Europa egalității
- feminism
- pace și drepturile omului
- drepturile și bunăstarea animalelor
În prezent, România are 33 de eurodeputați. Un nivel de reprezentare pe care și-l va păstra și după alegerile din 9 iunie.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Calendarul alegerilor din România în 2024 a fost stabilit de coaliția PSD-PNL. 2024 este primul an în care toate alegerile au loc în același an.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
