720 de aleși din 27 state membre vor decide viitorul Uniunii Europene după alegerile din iunie. Iar ei, parlamentarii din cele 7 mari familii europene vă cer votul. Se luptă să-și promoveze mesajele și viziunile despre direcția de urmat în următorii patru ani. Mai ales în contextul noilor provocări economice și de securitate, complicate de ascensiunea grupărilor de extremă-dreaptă la nivel european.
Șapte grupuri politice din Parlamentul European
Parlamentul European este structurat nu după naționalitatea eurodeputaților aleși, ci în grupuri politice transnaționale care împărtășesc viziuni comune. Așa se face că în actualul legislativ european există peste o sută de partide din statele membre UE, dar numai șapte grupuri politice europene. Asta nu înseamnă că în plenul PE nu există și eurodeputați care preferă să activeze ca independenți. În prezent, din totalul de 705 de eurodeputați, 46 au ales să rămână neafiliați.
Cine va reuși să obțină cele mai multe mandate, va avea un avantaj după 9 iunie în negocierea principalelor funcții la nivelul UE - președintele Comisiei, președinții Parlamentului European, cei 27 comisari europeni și șefii a 20 de comisii parlamentare.
1. Noi elemente de strategie la PPE
Definiți drept creștin-democrați, cel mai important grup politic, cel al popularilor europeni, și-a centrat campania electorală pe securitatea Uniunii Europene și o consolidare a capabilităților militare la nivel de fiecare țară în parte. Vorbesc însă și de lupta împotriva extremismului politic,sprijinirea fermierilor, reducerea diferenţelor între mediul urban şi cel rural.
Strategie de Apărare și Securitate
investiții în agricultură/sprijin fermieri
competivitate și solidaritate
contra extremismului politic
Europă mai puternică
reducerea decalajului urban-rural
2. Nou contract social, marca PES
Adversar principal la întâietate în legislativul european, grupul socialiștilor europeni marșează, pe echitate și egalitate în muncă. Ei vorbesc despre un nou contract social european, bazat pe asigurarea egalităţii de şanse, combaterea xenofobiei, a rasismului şi a discriminării împotriva femeilor, promovarea drepturilor omului, salariu mediu european sau acces unitar la sănătate.
Pactul Verde
asigurarea egalităţii de şanse
combaterea xenofobiei și rasismului
eliminarea discriminării împotriva femeilor
promovarea drepturilor omului
crearea de noi locuri de muncă
protecţia mediului
digitalizare
Uniunea Sănătății
3. Renew, sustenibilitate și unitate
Partid proeuropean de centru, cu obiectiv declarat de apărare împotriva tendințelor iliberale și naționaliste, Renew Europe promovează idea unui viitor sustenabil prin investiții durabile și digitalizare, dar și a unității UE printr-un proces mai profund de integrare a țărilor membre, reducerea birocrației, consolidarea guvernării economice după introducerea monedei euro, la care se adaugă remodelarea politicii UE în domeniul migrației.
investiții durabile
digitalizare
aprofundarea procesului de integrare
reducerea birocrației
consolidarea guvernării economice
modificarea politicii în domeniul migrației
4. Mediul și globalizarea, prioritățile Verzilor
Cunoscut pentru lupta sa împotriva schimbărilor climatic, grupul Verzilor este și partizanul protejării democrației și a statului de drept, al autodeterminării, parității de gen și al revoluției digitale. În paralel, verzii combat inechitatea socială și susțin pacea și justiția social, la pachet cu evoluția către o societate incluzivă și deschisă.
UE, lider global în domeniul protecției mediului
autodeterminare
egalitate de gen
revoluție digitală
combaterea inechității sociale
pace și justiție social
globalizare echitabilă
5. Eurorealism de tip conservator
Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE) adună sub umbrela conceptului de eurorealism politic europarlamntarii cu viziuni naționaliste, în timp ce euroscepticii din grupul Identitate și Democrație (IDS) adună în rândurile sale cele mai multe formațiuni extremiste precum Liga Italiei și Adunarea Națională a lui Marine le Pen. Combat birocratizarea și centralizarea UE, resping nevoia unei constituții europene și sunt partizanii unei cooperări între statele membre suverane.
descentralizare
respectarea suveranității statelor membre
securitatea cetățenilor și a granițelor
comerț liber
crearea de noi locuri de muncă
protecția mediului dar cu un cost suportabil
6. Extremiștii de dreapta, eurosceptici și anti-migrație
o Europă mai puțin birocratică
anti-centralizare
cooperare bazată pe suveranitatea statelor membre
creșterea nivelului de securitate
combaterea imigrației ilegale.
7. "Vocea străzii", varianta de Stângă Europeană
Autointulați drept vocea străzii, grupul Stângii Europene reunește o serie de partide socialiste și comuniste de extremă stângă și fac din reprezentarea muncitorilor și combaterea imigrației principalele lor capete de afiș. Se declară drept feminiști, pentru o Europă a egalității, păcii și drepturilor omului, dar și campioni ai drepturilor și bunăstării animalelor.
combaterea imigrației
susținători ai muncitorilor
Europa egalității
feminism
pace și drepturile omului
drepturile și bunăstarea animalelor
În prezent, România are 33 de eurodeputați. Un nivel de reprezentare pe care și-l va păstra și după alegerile din 9 iunie.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Calendarul alegerilor din România în 2024 a fost stabilit de coaliția PSD-PNL. 2024 este primul an în care toate alegerile au loc în același an.
9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
