Legea care permite construcția de hidrocentrale mici în ariile protejate este neconstituțională. Judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea USR împotriva actului normativ adoptat de Parlament. Mai multe ONG-uri au înaintat o scrisoare Comisiei Europene în care cer protejarea biodiversității din zonele respective.
Coaliția PNL-PSD-UDMR din Parlament a votat anul acesta un act normativ prin care hidrocentralele aflate într-un stadiu de construcție de peste 60% să fie finalizate chiar și în ariile protejate. România are trei astfel de centrale. Două pe râul Jiu la Dumitra și Bumbești și una pe râul Mureș la Răstolița. Experții de mediu spun în continuare că punerea în funcțiune a acestor hidrocentrale ar însemna dispariția râurilor și deci a biodiversității.
„La Răstolița ar dispărea singura populație viabilă de lostriță, ceea ce înseamnă un impact absolut de neînchipuit pentru că este cel mai mare pește din apele de munte, singura specie endemică în bazinul Carpatic iar dispariția ei ar fi un dezastru pentru patrimoniul nostru național”, menționează Călin Dejeu.
CCR a respins actul normativ
Actul normativ a fost respins de Curtea Constituțională pe criterii de procedură, nu de fond. Nu pe motive de mediu, ci pe motive de procedura. Conținutul proiectului de lege dezbătut și adoptat în Senat a fost diferit de cel din Camera Deputaților. Deși PArlamentul a adoptat acest act normativ pe motiv că România trebuie să consolideze producția de energie din surse regenerabile, USR a contestat actul normativ. Motivul - cele trei hidrocentrale vor produce o cantitate nesemnificativă de electricitate și impactul asupra mediului este prea mare. Experții de mediu susțin acest punct de vedere.
„Ar urma sa produca anual 269 gw/h. Asta inseamna mai putin de 0,5% din productia anuala de electricitate a Romaniei”, spune Ioana Ciută, Bankwatch România.
Experții din domeniul energiei au opinii împărțite.
„Din perspectiva națională, atât energetica, cât și de securitatea energetică, reprezintă un punct în plus chiar dacă aportul lor efectiv ca plantă energetică este mică. Deci nu putem să discutăm de un impact mare. Dar cred că în momentul de față fiecare kilowat de energie electrică este important”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Construcția hidrocentralelor, începută îainte de aderare
Construcția hidrocentralelor a început înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, când acele zone nu erau arii naturale protejate. Odată cu intrarea în UE, lucrările au fost oprite. Continuarea construcției ar fi putut însemna aplicarea infringement din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea tratatelor europene.
„Cu siguranță există un risc de infringement și tocmai asta este revoltător într-un sens pentru că în cazul infringementlui prețul îl vom plati noi ca populație a României și financiar și ca efecte asupra sanătății și bunăstării noastre pentru că pierdem acest patrimoniu natural”, a menționat Ioana Ciută, Bankwatch România.
Șase ONG-uri de mediu din România au trimis o scrisoare Comisiei Europeane prin care cer oprirea distrugerii ecosistemului. Experții de mediu spun că nu s-a luat în calcul impactul schimbărilor climatice. Debitul din Valea Jiului este acum mult prea mic pentru a susține hidrocentrale.
