În lipsa unui angajament clar pentru pace din partea Moscovei, țările europene caută să întărească Ucraina, pentru a rezista pe frontul de aproape o mie de kilometri din estul și sudul țării. Nu este însă singura preocupare a aliaților Kievului, pentru că o Rusie agresivă ar putea să nu se oprească eventual în Ucraina.
De aceea au apărut tot mai multe planuri de consolidare militară a flancului estic al NATO, dar și de deplasare rapidă a trupelor din Vestul Europei în caz de nevoie.
Traseele trupelor NATO către Ucraina. Din cinci corioare, două trec prin România
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: „În caz de conflict cu Rusia, sau de nevoie în Ucraina, militarii europeni și cei americani ar trebui să ajungă rapid pe flancul estic al NATO. Pentru asta, există cinci coridoare în vigoare la ora actuală. Ele nu sunt definitivate, nu se găsesc în surse publice, dar aflăm, din datele militarilor de la NATO, că unul din coridoare înseamnă Norvegia, Suedia, Finalda.
Altul e cu plecare din Olanda, prin Germania și Polonia, iar al treilea, mai sudic, pleacă din Italia, prin Slovenia și Croația, către Ungaria. În acest fel, ar putea fi mobilizați rapid zeci de mii de militari europeni și americani. La ora actuală, SUA au în Europa aproape 100.000 de militari, din care 65.000 sunt activi, iar restul sunt trupe prin rotație sau administrative.
Datele privind mișcarea către flancul estic al NATO erau însă valabile înainte de schimbarea administrației dela Washington, pentru că știm că Donald Trump e puțin mai reticent în ceea ce privește apărarea Europei.
Există și alte coridoare privind transportul militarilor către zona fierbinte. E vorba de două coridoare sudice. Unul pleacă din Grecia, prin Bulgaria, către România, iar al doilea, din Turcia, Bulgaria, până în România. Deci este clar că România devine punct final pentru două trasee europene.
În această zonă există și un mini-Schengen militar, pentru că România, Bulgaria și Turcia au încheiat un acord, împreună cu Grecia, pentru întărirea a patru porturi. Acestea sunt: Salonic și Alexandropoulos în Grecia, Varna în Bulgaria și Constanța în România. Sunt zonele din care ar putea fi deplasate apoi trupe către Ucraina. De ce către Ucraina? Pentru că acolo e nevoie, în estul Ucrainei e război. E adevărat că este și o graniță fluvială cu Ucraina, dar se poate trece prin sudul Moldovei.
Să ne amintim că, relativ recent, în Dobrogea și în zona Galațiului au fost mari lucrări de infrastructură, au fost refăcute căi ferate, au fost modernizate și întărite și au fost extinse și zonele de acostare în portul Constanța. De asemenea, există o autostradă despre care am auzit că o să ne facă mult bine, autostrada Moldovei. Aceasta are un rol civil, pleacă din zona Bucureștiului și merge către granița cu Ucraina. E adevărat că, în proiectele actuale, sunt numai bucăți, se circulă numai între Buzău și Focșani și se lucrează la celalate. De la Pașcani în sus nu se știe ce se întâmplă. Însă la Siret, la granița de nord a României, există un mare hub logistic.
În ceea ce privește ajutoarele militare în sine, dacă e nevoie să vină trupe sau mai mult armament, acestea se regăsesc la granița de est a Poloniei, la granița de est a Ucranei. Deci Uniunea Europeană are posibilitatea, împreună cu SUA, să mute trupe relativ repede, pentru că încă sunt probleme la trecerea graniței și la infrastructura de transport. Rămâne să vedem dacă sunt doar cei 25.000 - 30.000 de militari de care vorbesc statele europene sau mai mult, împreună cu SUA."
