Reprezentanții Societății Europene de Pneumologie solicită UE să reducă limitele de reglementare pentru poluarea aerului.
Potrivit experților, persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum astmul și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), se confruntă cu riscuri mai mari din cauza crizei climatice.
O lucrare publicată recent avertizează că temperaturile în creștere și fenomenele meteorologice neregulate agravează problemele pulmonare, potrivit Euronews Green.
"Am ajuns la un punct de cotitură", scriu experții în editorialul din European Respiratory Journal, publicat în această săptămână.
Cum afectează schimbările climatice sănătatea
Criza climatică are "consecințe devastatoare" pentru sănătate, afirmă experții în domeniul respirator în lucrarea publicată luni.
Impactul schimbărilor de mediu asupra sănătății oamenilor este acum "ireversibil", adaugă ei.
Nivelurile tot mai ridicate de polen și alți alergeni, precum și furtunile de praf și incendiile de pădure mai frecvente deteriorează calitatea aerului și agravează condițiile respiratorii.
Experții avertizează, de asemenea, că sezoanele prelungite de alergeni și poluarea mai mare a aerului determină apariția unor noi probleme pulmonare.
Poluarea aerului a fost responsabilă de 6,7 milioane de decese în 2019 și de 373.000 în Europa.
"Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane este omniprezent, profund și substanțial", scriu autorii.
Copiii sunt expuși unui risc mai mare din cauza poluării aerului
Copiii sunt deosebit de vulnerabili la schimbările climatice și la poluarea aerului, deoarece plămânii lor sunt încă în faza de dezvoltare.
Ei respiră mai repede și, prin urmare, inhalează de până la trei ori mai mult aer decât adulții atunci când se află în aer liber.
În cazul în care copiii mici sunt expuși la o calitate slabă a aerului, ei prezintă un risc mai mare de a dezvolta boli pulmonare cronice, cum ar fi BPOC și bronșita, mai târziu în viață, se arată în document.
Alte grupuri vulnerabile includ pacienții cu boli cronice, populațiile în vârstă, femeile însărcinate și persoanele care lucrează în aer liber, cum ar fi în construcții.
Experții în probleme respiratorii solicită limite pentru poluarea aerului
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prevenirea încălzirii în continuare a planetei ar duce la "beneficii substanțial mai mari și mai imediate", scriu autorii.
"Rapoartele recente ale OMS [Organizația Mondială a Sănătății] evidențiază faptul că multe măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră s-ar traduce printr-o mai bună calitate a aerului și prin reduceri substanțiale ale riscurilor pentru sănătate.
Astfel, reglementarea poluării aerului care abordează sursele directe ale schimbărilor climatice, și anume emisiile de combustibili fosili, ar trebui să se afle în centrul oricărei strategii de atenuare a schimbărilor climatice.", spun ei.
Documentul solicită ca UE să își alinieze reglementările privind calitatea aerului la standardele OMS.
În prezent, UE are o limită de 25 micrograme pe metru cub pentru particulele fine (PM2,5 sau o fracțiune din diametrul unui fir de păr uman) și de 40 micrograme pe metru cub pentru dioxidul de azot.
Standardele OMS sunt de cinci micrograme pe metru cub pentru PM2,5 și de 10 micrograme pe metru cub pentru dioxidul de azot.
Potrivit experților, alinierea limitelor UE la normele OMS ar reprezenta "o oportunitate istorică de a pune în aplicare o politică de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră".
