Lipsa zăpezii afectează culturile agricole. Prognoza extinsă indică o lună ianuarie fără zăpadă, cu temperaturi maxime permanent pozitive. Este posibil ca luna aprilie să nu mai aibă cele mai bune condiții favorabile pentru înființarea culturilor de primăvară, avertizează Agenția Națională de Meteorologie. De altfel, schimbările climatice ar putea modifica întreg calendarul agricol în România.
„Vorbim de un an greu pentru agricultori, caracterizat prin secetă. Fermierii au întregistrat pierderi mari. Trebuie rescris calendarul de cultură. Nu mai corespund tehnologiile de cultură pe care le-am învățat. Trebuie să le adaptăm la noile condiții climatice și să luăm o serie de măsuri, să alegem soiuri cu rezistență la secetă, dar trebuie făcută o evaluare a resurselor genetice. Lucrările solului trebuie bine gândite. Trebuie să avem în minte ideea de a conserva apa în sol. Seceta e prezentă de mulți ani. Vorbim de fenomenul acesta mai ales în zona Buzăului, zona de sud. Dunărea scade și ni se interzice să mai scoatem apă din Dunăre pentru irigat. Ar trebui să gândim acumulări de apă dulce, să avem rezervă, ca să ne putem descurca când avem de-a face cu seceta”, a declarat Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene şi Resurse Vegetale Buzău.
Fermierii se așteaptă ca anul 2023 să fie la fel de provocator
Fermierii se așteaptă ca anul 2023 să fie la fel de provocator, iar cele mai mari probleme sunt în sud și în sud-estul țării.
„Nu e o perioadă de secetă doar pentru România, ci pentru toată Europa. Am avut și valuri de căldură, dar seceta rămâne principalul fenomen extrem. Crește probabilitatea perioadelor de secetă. Nu am avut multă ninsoare. Nu vom avea o rezervă de apă în primăvară, când ninsoarea se topește, în mod normal, și e folosită pentru agricultură. Seceta e un fenomen greu de prognozat. Putem să educăm populația cum să facă economie, legat de rezervele de apă. Se vede clar și efectul valurilor de căldură. Valurile de căldură au devenit mai intense. Această creștere mică a temperaturii globale înseamnă o schimbare la scară mare a distribuției precipitațiilor. Putem să avem într-un an secetă extinsă, dar în următorii ani fenomene cu precipitații intense. Ce vedem acum în SUA e un fenomen cu totul și cu totul deosebit. Am avut aerul rece, care a pătruns dinspre nord. E o zonă cu presiune scăzută. Ciclonii-bombă se observă deasupra unei suprafețe de apă, cum e oceanul. Mai rar sunt observați deasupra uscatului”, a explicat Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, la Euronews România.
Totodată, ANM anunță că vremea se va menține caldă pentru încă cel puțin trei săptămâni. Zăpadă va fi, cel mai probabil, doar la munte, la peste 1.500 de metri. Temperaturile din toată țara ar putea să scadă spre finalul lunii ianuarie.
