Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi, investighează în România opt dosare de fraudă cu fonduri din PNRR. Procurorul șef a declarat la Euronews și despre o nouă strategie a mafiei, care se reorientează spre fraude cu TVA și cu fonduri europene, pentru că riscurile sunt mai mici. Florian Marin, consultant în fonduri europene, a vorbit la Euronews România despre subiect, precizând că „UE are în momentul de față cea mai mare anvelopă financiară de la Planul Marshall încoace”, lucru care a stârnit interesul „diferitelor grupări” care se ocupă de astfel de fapte.
Kövesi: Mafia își reorientează activitățile. Este mult mai ușor să comiți fraudă cu TVA sau fraudă cu fonduri europene, pentru că riscurile sunt foarte mici
Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Pentru anul trecut, noi am investigat în total 260 de cazuri cu valoarea estimativă a daunelor de 1,97 miliarde de euro, dar nu toate aceste sume de bani sunt prin PNRR. În acest moment, noi avem în investigație opt cazuri în România. (...) Eu cred că numărul acestor cazuri va crește nu doar în România, ci și în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Noi vedem în activitatea noastră că aceleași grupuri organizate spală banii atât pentru traficanții de droguri, cât și pentru cei care comit fraudă cu TVA și am să vă dau un exemplu concret din activitatea noastră, în care membri ai mafia au declarat că în ultima perioadă de timp, mafia își reorientează activitățile. Este mult mai ușor să comiți fraudă cu TVA sau fraudă cu fonduri europene, pentru că riscurile sunt foarte mici”.
Expert: Uniunea Europeană are în acest moment cea mai mare anvelopă financiară / Situația fraudelor începe să crească îngrijorător
Florian Marin, consultant în fonduri europene: „Declarațiile doamnei procuror trebuie interpretate în contextul în care Uniunea Europeană are în acest moment cea mai mare anvelopă financiară și aici mă refer la PNRR, politica de coeziune și politica agricolă comună, de la Planul Marshall încoace. Sumele de bani pe care Europa în momentul de față le investește prin statele membre, pentru că sunt competențe partajate în sistemul de management, sunt foarte mari. Trebuie să luăm în calcul faptul că fondurile europene sunt repede lichide, sunt foarte lichide, și sumele de bani pot fi foarte mari. Imaginați-vă că un contract cu fonduri europene se poate duce liniștit la câteva zeci de milioane sau chiar sute de milioane de euro. Deci, sigur că toate aceste elemente au stârnit interesul diferitelor grupări care se ocupă de aceste fapte nefericite.
Rolul doamnei (n.r. Kövesi) e unul extrem de dificil pentru că trebuie să protejeze interesul contribuabilului european și, dacă ne uităm la rapoartele Curții Europene de Audit, observăm că într-adevăr situația fraudelor începe să crească îngrijorător. Sigur, putem discuta despre aceste cauze”, a precizat Florian Marin la Euronews România.
„La nivelul UE, în cadrul unui exercițiu financiar, discutăm de fraude anticipate de undeva de 1-1,6%, care înseamnă în termeni concreți undeva la două miliarde de euro. Discutăm de estimări. Deci, de la o perioadă de programare la alta, 1-1,6% sunt dovedite ca fiind fraude. Sigur, pot exista variații de la o perioadă de programare la alta”.
Expert: „La nivelul UE, statele membre sunt mai degrabă preocupate în a genera absorbție, nu neapărat absorbție calitativă”
„37% dintre fraudele de la nivelul Uniunii Europene se întâmplă în România”
În urmă cu o săptămână, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, spunea că nu este mulţumit de câţi bani s-au cheltuit din PNRR, că România a primit 33% din banii alocaţi, iar din ce a primit, a cheltuit 20%.
Florian Marin, consultant în fonduri europene: „Dacă ne uităm la cum arăta sistemul de accesare în 2007, când România a devenit membru UE, și cum arată în momentul de față, vedem că lucrurile nu au evoluat semnificativ, adică nu am văzut o reformă în acest sistem în ultimii 15 ani în condițiile în care vedem o Comisie Europeană care e din ce în ce mai solicitantă, avem din ce în ce mai multe condiții care trebuie respectate. În tot acest proces, România trebuie să-și modernizeze sistemul de management. În același timp, observăm la nivelul UE că statele membre sunt mai degrabă preocupate în a genera absorbție, nu neapărat absorbție calitativă, absorbție care să presupună îmbunătățirea vieții cetățenilor europeni, iar această situație este una importantă sau extrem de presantă pentru că în acest moment se discută despre viitorul politicii de coeziune. Sunt anumite state membre care sunt net contributoare care pun la îndoială eficiența politicii de coeziune sau capacitatea ei în a genera bunăstare, în a reduce inegalitățile și în a alinia economiile naționale la principiile și valorile europene”.
„Sunt sceptic în capacitatea noastră de a genera efecte benefice pentru români. De ce spun lucrul ăsta? Un exemplu concret: uitați-vă la banii investiți până în acest moment în proiecte de formare profesională sau în piața muncii. (...) Avem trei programe operaționale, până în momentul de față, din anvelopele bugetare existente, România a investit opt miliarde de euro în modernizarea sistemului educațional, în reducerea sărăciei și în creșterea competitivității forței de muncă. După aceste opt miliarde de euro cheltuite, ne uităm la forța de muncă din țări terțe ca la o salvare pentru economia din România. E clar că avem o problemă de eficiență, avem o problemă în a cheltui aceste resurse într-o manieră care rezolvă problema. Noi le cheltuim pentru că trebuie cheltuite, dăm bine cu niște procente la nivelul Comisiei, dar nu rezolvăm problemele reale ale românilor ori acest lucru este îngrijorător.
Că tot discutam despre fraude: undeva la 37% dintre fraudele de la nivelul Uniunii se întâmplă în România. Este clar că avem o problemă inclusiv cu sistemele de control, avem o problemă cu capacitatea sistemelor de control în a proteja interesul contribuabilului european (...)”, a mai adăugat acesta, la Euronews România.
„Din momentul în care se întâmplă o fraudă până la momentul în care această este depistată, pot trece de la șase la doi ani, în România”
„Din momentul în care se întâmplă o fraudă până la momentul în care această este depistată, pot trece de la șase la doi ani, în România. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că dacă eu sunt un beneficiar de fonduri europene care în mod intenționat am fraudat o sumă, până ajunge respectivul dosar să fie evaluat și respectiva fraudă să fie identificată pot trece perioade de timp mari. Atunci când este depistată, atenție, atunci când este depistată. (...) Unii dintre ei sunt prinși, avem un Parchet European care face treabă, se vede, avem opt dosare în lucru, avem autorități de management cu departamente de control care fac treabă, avem corpuri de control ale miniștrilor care fac treabă. Avem un sistem care funcționează, problema este că trebuie să-l consolidăm astfel încât să-l corelăm, să fie sinergic cu anvelopa financiară pe care o avem”,
„Cel care pierde în final este cetățeanul european, pentru că el este contributorul. Pierde pentru că cotizează la bugetul UE, toți facem asta prin activitatea noastră (...)”.
