În aproape trei ani de la începerea activității, Parchetul European a intrumentat în jur de 2.000 de dosare, cu prejudicii totale de 20 de miliarde de euro. În cadrul raportului anual pe care l-a prezentat zilele trecute, procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a subliniat că infracționalitatea a ajuns la cele mai înalte cote și s-a răspândit mai ales în cadrul așa-ziselor "gulere albe".
În anul 2023 am avut aproape 1.400 de dosare, cu un prejudiciu total de peste 12 miliarde de euro și sechestru în valoare de 1,5 miliarde de euro. Laura Codruța Kovesi a comentat în exclusivitate pentru Euronews România cifrele respective. Aceasta spune că statistica reprezintă un semnal pozitiv.
„Cred că această statistică trebuie să o vedem ca pe un semnal pozitiv. Înseamnă că în România descoperim infracțiunile, înseamnă că ne facem treaba în ceea ce privește detectarea infracțiunilor în special cu fonduri europene. Din cealaltă perspectivă, a faptelor care au ca obiect comiterea fraudelor cu TVA, România nu stă așa bine. Faptul că se descoperă aceste infracțiuni, că se recuperează prejudiciile este un semnal bun. Dacă ne uităm la datele statistice ale Parchetului European în România, în cursul anului trecut, o să vedem că colegii noștri au sechestrat bunuri de peste 120 de milioane de euro”, a spus Kovesi.
Fraudele cu fonduri PNRR ar putea crește în viitor
Kovesi spune că se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri de fraudă cu fonduri PNRR, nu doar la nivelul României, ci și la nivel european.
„Pentru anul trecut, noi am investigat în total 260 de cazuri cu valoarea estimativă a daunelor de 1,97 miliarde de euro, dar nu toate aceste sume de bani sunt din PNRR. În acest moment noi avem în investigație 8 cazuri în România, însă problema cea mai mare nu este legată de faptele comise anul trecut. Dacă vorbim de fondurile PNRR, sumele de bani încep să fie trimise către state în acest moment, deci majoritatea acțiunilor se comit acum și în viitorul apropiat. De aceea cred că numărul acestor cazuri va crește, nu doar în România, ci și în celelalte state UE”, a spus Kovesi.
Șefa Parchetului European a mai vorbit și despre principalele trei provocări cu care se va confrunta instituția în acest an.
„Problema în acest an, în ceea ce privește bugetul Parchetului European, are trei elemente. Cel mai mare impact este legat de includerea Poloniei și a Suediei în activitățile Parchetului European și astfel, nevoile bugetare sunt mult mai mari. Al doilea element care ne influențează activitatea este legat de numărul de dosare care tot crește foarte mult în fiecare an. Anul trecut am avut peste 1900 de dosare, cu prejudicii de peste 19 miliarde de euro și cu toate acestea fraudele cresc. Și al treilea element este decizia Comisiei prin care Parchetul European va fi deconectat de la serviciile IT ale Comisiei, ceea ce înseamnă că va trebui să dezvoltăm toate aceste servicii, ceea ce înseamnă că avem nevoie de mai mulți bani”, a spus Kovesi.
Ancheta privind achizițiile de vaccin anti-COVID
De asemenea, șefa Parchetului European a făcut câteva comentarii cu privire la desfășurarea anchetei privind achiziția vaccinurilor anti-COVID.
„Este un dosar mai mare în care au fost introduse toate plângerile care de-a lungul timpului au fost transmise fie statelor membre, fie direct la EPPO. Verificăm toate aspectele legate de contractele care s-au semnat pentru achiziționarea vaccinurilor. Acum investigația este cu privire la fapte, nu la persoane. Este o investigație complexă pentru că include activități care s-au desfășurat și pe teritoriul unor state terțe, care nu sunt în UE.
În acest dosar se lucrează în mod independent. Parchetul European este independent față de autoritățile naționale, cât și față de toate instituțiile, agențiile europene. În al doilea rând, există o monitorizare constantă în acest dosar”, a spus Kovesi.
