Algerile europarlamentare se apropie. Recesiunea din Germania, politicile legate de imigrație, recuperarea economică post-pandemie, războiul din Ucraina – toate vor deveni teme de dezbatere electorală. Ele vor fi intens speculate de partidele populiste și extremiste din Uniunea Europeană.
Analize occidentale estimează că este ca posibil ca la alegerile europene din iunie partidele populiste să își dubleze locurile din viitorul Parlament European. Intrarea populiștilor în Parlamentul European ar putea avea efectul pe care firul de nisip îl are atunci când intră în mecanismul unui bun ceas elevețian.
Populiștii și-au schimbat strategia. Nu mai pedalează pe ieșirea din Uniunea Europeană a statelor membre. Ei mizează pe subminarea din interior a mecanismelor europene.
Alegerile pentru Parlamentul European din 2024 vor înregistra o schimbare majoră spre politici radicale în multe țări europene, partidele populiste câștigând voturi și locuri în Parlamentul European, iar partidele de centru-stânga și verzi pierzând voturi și locuri.
Potrivit unei analize a publicației Politico, populiștii din Grupul Identitate și Democrație, reuniți după votul la europarlamentarele din 6-9 iunie, ar putea deveni al treilea grup politic important din Parlamentul European, după cel al social-democraților (S&D) și cel al popularilor europeni (PPE).
Care este pericolul pentru România, dar și pentru Uniunea Europeană, ca populismul să câștige procente semnificative a alegerile europene? Analistul politic, Andrei Țăranu, profesor la SNSPA, consideră că unul dintre obiectivele urmărite de formațiunile politice populiste este blocarea mecanismelor decizionale europene: ”Amenințarea este ca, practic, următorii cinci ani Parlamentul European să se blocheze, dacă nu vor exista niște majorități care să-i permit să constituie o Comisie Euopeană care să fie cu adevărat funcțională. Aici este marea problemă și asta-i marea discuție”, afirmă Andrei Țăranu.
Andrei Țăranu este analist politic, prof. univ. dr. prodecan al Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Este doctor în științe politice al Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Are un master în filosofie (Universitatea București, 1995) și un master în științe politice (SNSPA, 1996). Este visiting professor la Universita Federico II din Napoli, Italia. Printre cărțile sale se numără ”Doctrinele politice moderne și contemporane”, ”100 de întrebări și răspunsuri despre doctrina populară”.
Suveranismul - o cale a distanțării de NATO și UE
Există și pe scena politică românească o formă de populism care îmbină nostalgii după ideologii extremist din perioada interbelică (legionarismul) și reminiscențe ale national comunismului din epoca dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Profesorul Mircea Dumitru, vice-președinte ale Academiei Române, atrage atenția că ”suveranismul” de la care se revendică astfel de partide mizează pe o carte a izolării și a distanțării României de NATO sau de Uniunea Europeană, susținând un discurs nationalist anti-occidental.
Or, în opinia sa, abandonarea unor alianțe strategice ale statului român ar însemna de fapt abandonarea românilor într-o zonă geopolitică incertă, expusă apetitului expansionist ale Rusiei: ”Nu vreau să spun că întotdeauna cei care insistă acuma pe ideea de suveranism, pe ideea de naționalism, pe un gen de patriotism exagerat, sunt neapărat nostalgice ai epocii Ceaușescu. Ei pot să fie chiar anticomumiști, dar, în același timp, să fie extrem de naționaliști sau chiar șovini. Ceea ce vreau să spun este că există această rădăcină puternică, la foarte mulți dintre conaționalii noștri, care, de fapt, nu înțeleg că, dacă nu ești într-un sistem de alianțe care să-ți garanteze o anumită stabilitate, o anumită predictibilitate a unor procese în primul rând politice, militare și economice, și dacă te situezi în afara acestui joc, atunci ești pradă sigură pentru acele state, aflate foarte aproape de noi, și care funcționează ca niște animale de pradă”, a precizat profesorul Mircea Dumitru.
Dacă nu ești într-un sistem de alianțe care să-ți garanteze o anumită stabilitate, o anumită predictibilitate a unor procese în primul rând politice, militare și economice, atunci ești victimă sigură pentru acele state, aflate foarte aproape de noi, și care funcționează ca niște animale de pradă
Ce tip de electorat votează partide populiste?
Preferința unor categorii sociale din România pentru discursul suveranist, pentru partide care sugerează distanțarea României de Uniunea Europeană, este explicată de analistul politic Andrei Țăranu prin menținerea a unui bazin electoral captiv, din zonele sărace ale României, într-un fel de ”feudalism” întreținut de-a lungul timpului de reprezentanții locali ai diverselor partide politice. În aceste zone, românii sunt prea preocupați de supraviețuirea zilnică și ignoră complet dezbaterile europene.
Singura categorie care contrabalansează acest bazin electoral din zona rurală îl reprezintă generațiile de tineri din mediul urman care sunt foarte mobili din punct de vedere profesional și care au înșeles avantajele apartenenței României la Occident: ”Cetățenii din România sunt împărțit în diverse categorii sociale. Pentru cetățeanul din satele din mijlocul Bărăganului sau din nordul Moldovei, mai ales de prin Botoșani sau de prin părțile Sucevei, Uniunea Europeană nu există. Acolo beneficiile politicilor europene nu au apărut niciodată. Despre aceastea, cetîțeanul din aceste zone nu știe prea multe lucruri, pentru că a trăit într-un fel de feudalism al diverselor partide politice. Pe asemene oameni nu-i interesează ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Sau, dacă totuși îi interesează, îi interesează pentru că au foarte mulți copii care au plecat de acolo în străinătate la muncă și care le transmit, alături de banii câștigați, și frustrările pe care le au în țările respective. Apoi, avem și o altă categorie socială care este mult mai dinamică, cea a persoanelor tinere și de vârstă medie, care se mișcă mult în România și în Uniunea Europeană, și care își dau seama cât de importantă este Uniunea Europeană pentru ei”, a precizat profesorul Andrei Țăranu.
Pentru cetățeanul din satele din mijlocul Bărăganului sau din nordul Moldovei, mai ales de prin Botoșani sau de prin părțile Sucevei, Uniunea Europeană nu există. Acolo beneficiile politicilor europene nu au apărut niciodată. Despre aceastea, cetîțeanul din aceste zone nu știe prea multe lucruri, pentru că a trăit într-un fel de feudalism al diverselor partide politice.
El consideră că în procentele celor care vor vota partide populiste în România pot fi regăsite categorii sociale formate din persoane care se simt rămași în urmă în competiția socială și profesională și care nu beneficiază de ajutor suficient din partea statului: ”Există ceea ce numim noi de left bihnders, adică cei pe care societatea i-a lăsat în urmă. Aceștia sunt fie pensionari, fie persoane care se simt foarte amenințate de concurența din spațiu european. Aceste persoane deja nu mai pot face față unor schimbări tehnologice și economice masive și atunci se răzbună inclusiv pe toți ceilalți concetățeni acordând votul lor partidelor populiste sau extremiste”.
Mircea Dumitru este un filosof român, profesor de logică la Facultatea de Filosofie, fost rector (2011-2019) al Universității din București. Este membru titular al Academiei Române și vicepreședinte al acesteia. Este membru al Academia Europaea. În perioada 2016-2017, a fost ministru al Educației. Are un doctorat în filosofie la Tulane University, New Orleans, Statele Unite. În prezent este președinte la International Institute of Philosophy.
Populismul și modelul autoritar rusesc
Rezultatul unor astfel de opțiuni electorale la nivelul întregii Uniuni Europene: blocarea politicilor europene, a fonduriloe de dezvoltare, suspendarea unor drepturi pe care le consideram câștigate odată pentru totdeauna. Cât de mult va conta să votăm formațiuni politice democratice și pro-occidentale la scrutinul european din iunie și nu partide populiste care ar putea pune în pericol ordinea democratică și parcursul euro-atlantic al țării?
Profesorul Mircea Dumitru: ”Ceea ce pot să constat, cel puțin în dezbaterile care sunt în ultima vreme, multe dintre ele motivate desigur de comportamentul electoral, este exact că forțele care, într-un fel sau altul, sunt împotriva dezvoltării europene, se apropie periculos de mult de modelul de regim totalitar care este acuma în Rusia, un regim absolut războinic și criminal. Am văzut ce s-a întâmplat și ceea ce face de doi ani regimul lui Putin în Ucraina și ne putem imagina ceea ce ar putea să facă în Republica Moldova sau în ceea ce noi numim republicile baltice (Letonia, Lituania, Estonia), și așa mai departe. Cetățenii care au astfel de opțiuni electorale pentru partide care împărtășesc acest model rusesc de stat autoritar, ar putea, prin votul lor, să încline oarecum balanța către aceste forțe politice. Ceea ce ar fi foarte rău, nu atât pentru generația mea, ci chiar pentru generațiile care vin, adică generațiile copiilor și nepoților noștri. În fond, despre asta este vorba”.
Forțele care, într-un fel sau altul, sunt împotriva dezvoltării europene, se apropie periculos de mult de modelul de regim totalitar care este acuma în Rusia, un regim absolut războinic și criminal.
În perioada 6-9 iunie 2024, milioane de cetățeni vor vota pentru viitorul Uniunii Europene cu ocazia alegerilor europarlamentare. De votul nostru depinde pe cine vom trimite să ne reprezinte în Parlamentul European și în alte instituții europene. Votul la europarlamentare este la fel de important ca cel acordat în alegerile naționale.
Viitorul statelor membre în Uniunea Europeană va depinde de rezultatul alegerilor europene. Parlamentul European adoptă legi care vor avea impact direct asupra vieții cetățenilor din întreaga Uniune Europeană. Europarlamentarii trimiși la Bruxellles vor trebui să răspundă majorității preocupărilor pe care le au cetățenii: mediul, securitatea, migrația, politicile sociale, drepturile consumatorilor, economia, statul de drept.
